Schimbările în sistemul judiciar pe care guvernul lui Benjamin Netanyahu vrea să le adopte, care au declanșat proteste masive în Israel, ar putea să arunce țara într-un război civil, spune președintele israelian, Isaac Herzog, relatează The Guardian.
„Oricine crede că un război civil, că pierderea de vieți omenești, este o linie la care nu vom ajunge, n-are nici cea mai mică idee. Abisul este aproape de a fi atins”, a spus președintele israelian.
Herzog a încercat să convingă guvernul de extremă-dreapta al lui Netanyahu să schimbe strategia și să adopte schimbări alternative la sistemul de justiție, însă planul săua fost respins de coaliție.
Ambiția lui Netanyahu și a guvernului său de a modifica radical sistemul judiciar și curțile de justiție din Israel a provocat tensiuni imense în societatea israeliană și i-a alarmat pe aliații occidentali ai țării.
Propunerea de reformă a lui Netanyahu dă mai multă putere guvernului în alegerea judecătorilor și limitează puterea Curții Supreme a țării de a mai invalida legislația pe care o consideră ca fiind neconstituțională.
Principalul element din noua legislație care a provocat indignare este amendamentul care prevede felul în care sunt numiți judecătorii. Planului președintelui era ca un comitet de selecție să includă trei miniștri, președintele Curții Supreme și doi judecători și funcționari care să fie agreați de președinte, de guvern și de Curtea Supremă.
Ministrul justiției, Yariv Levin, a spus că în forma propusă de guvern, legea prevede că Knesset-ul, parlamentul israelian, va avea mai multă capacitate de decizie în numirea judecătorilor, dar că guvernul va avea mai multă putere în comisia care îi numește.
Președintele Herzog a avertizat, miercuri, că Israelul este la un punct de cotitură și a subliniat că a fost implicat în eforturi de mediere și că a „vorbit cu mii de oameni” în ultimele săptămâni. Israelul se află într-o criză profundă, a mai spus el.
Secretarul guvernului, Yossi Fuchs, a confirmat că guvernul Netanyahu nu sprijină planul propus de președinte și că va merge înainte cu propriul plan de reformă.
Președintele israelian, al cărui rol constituțional este unul ceremonial, a încercat să discute cu părțile implicate pentru a ajunge la un compromis între coaliție și cei care se opun schimbărilor la sistemul judiciar, însă nu a confirmat că are sprijin din partea parlamentarilor pentru propriul său plan de reformă.
Netanyahu, care susține că are ca scop să „echilibreze” puterile din stat, are o majoritate parlamentară formată din partide ultra-religioase și ultra-naționaliste, cel mai de dreapta guvern din istoria Israelului.
Din cauza tensiunilor din țară, Netanyahu a spus că își va scurta o călătorie programată la Berlin. Conform informațiilor, el urmează să revină în țară pe parcursul zilei de joi.
Conform presei israeliene, există informații că Netanyahu și-a amânat vizita la Berlin și pentru că se află în discuții cu membri ai coaliției pe tema unor posibile noi amendamente la legile justiției.
Sute de protestatari au merrs, miercuri, la aeroport, într-o încercare de a perturba plecarea lui Netanyahu la Berlin.
De la prezentarea proiectului de lege la începutul lui ianuarie, de către cabinetul format la sfârşitul lui decembrie de prim-ministrul Benjamin Netanyahu, unul dintre cele mai de dreapta guverne din istoria Israelului, manifestaţiile s-au succedat în fiecare săptămână în toată ţara, pentru a denunţa ceea ce adversarii reformei califică drept o derivă antidemocratică.
Sute de mii de manifestanţi au protestat sâmbăta trecută în Israel, pentru a zecea săptămână consecutivă, împotriva reformei sistemului judiciar pe care guvernul încearcă să o impună.
Mitingul principal a avut loc, la fel ca în sâmbetele precedente, în centrul Tel Avivului, unde manifestanţii, în număr de peste 100.000 potrivit presei, au fluturat un val de steaguri israeliene albastre şi albe.
Potrivit estimărilor presei israeliene, mitingurile de sâmbătă au bătut recorduri de participare în oraşul Haifa, în nordul ţării, şi în oraşul Beer Sheva, în sud, cu 50.000 şi, respectiv, 10.000 de persoane, ceea ce reprezintă un număr mare raportat la populaţia Israelului, care depăşeşte cu puţin peste nouă milioane de locuitori.