Curtea Constituţională a Coreei de Sud l-a îndepărtat din funcţie pe preşedintele Yoon Suk Yeol, aflat în centrul unei controverse, punând capăt lunilor de incertitudine şi dispute legale după ce acesta a declarat temporar legea marţială în decembrie, declanşând o criză politică în ţară, relatează CNN. Fostul demnitar a prezentat scuze publice, după decizia Curții, pe care partidul său a spus că o „acceptă solemn”.
ACTUALIZARE 09.33 Fostul preşedinte sud-coreean Yoon Suk Yeol şi-a cerut scuze vineri după demiterea sa de către Curtea Constituţională pentru încercarea eşuată de a impune legea marţială în decembrie.
„Îmi pare cu adevărat rău şi am inima frântă că nu am putut să va satisfac aşteptările”, a scris Yoon într-un scurt comunicat publicat după decizia unanimă a instanţei, scrie AFP preluată de Agerpres.
„Sunt profund recunoscător tuturor celor care m-au susţinut şi încurajat în pofida numeroaselor mele lipsuri”, a mai spus el.
Partidul Puterii Poporului (PPP), formaţiunea fostului preşedinte, a declarat că „acceptă solemn” decizia instanţei.
Știrea inițială. Decizia curţii de vineri marchează demiterea oficială a lui Yoon din funcţia de preşedinte, după ce parlamentul a votat pentru suspendarea sa în decembrie. Îndepărtarea lui din funcţie are efect imediat, iar acesta trebuie acum să părăsească reşedinţa prezidenţială, scrie News.ro.
Criza de lungă durată a lăsat una dintre cele mai mari economii ale lumii şi un aliat-cheie al SUA fără conducere într-un moment tensionat pe scena internaţională, mai ales în contextul în care agenda „America First” a preşedintelui american Donald Trump răstoarnă norme vechi de politică externă şi subminează sistemul global de comerţ.
Cei opt judecători ai Curţii Constituţionale au decis în unanimitate să susţină destituirea lui Yoon.
Moon Hyung-bae, preşedintele interimar al curţii, a declarat că decretul privind legea marţială emis de Yoon a fost neconstituţional, deoarece nu exista nicio criză gravă la nivel naţional în acel moment, iar motivele invocate de el „nu pot fi justificate.”
Judecătorul a adăugat că preşedintele a încălcat procedura ofiială de declarare a legii marţiale, a încălcat drepturile parlamentarilor şi şi-a încălcat îndatoririle de comandant al forţelor armate.
Într-un proces penal separat, Yoon a fost arestat în luna ianuarie sub acuzaţia de coordonae a unei insurecţii, apoi eliberat în martie după ce o instanţă a anulat mandatul său de arestare – însă acuzaţiile împotriva sa nu au fost retrase.
Verdictul a fost întâmpinat cu reacţii amesteate în capitala Coreei de Sud.
Oponenţii lui Yoon au sărbătorit şi au jubilat în faţa curţii, fluturând steaguri şi dansând pe muzică. Mulţi se temeau că, dacă ar fi fost reinstalat în funcţie, ar fi putut declara din nou legea marţială. Însă atmosfera era mult mai tăcută şi sobră în faţa reşedinţei oficiale a lui Yoon, unde se adunaseră susţinătorii săi conservatori.
Conform legii sud-coreene, alegerile generale pentru alegerea unui nou preşedinte trebuie să aibă loc în termen de 60 de zile de la demiterea lui Yoon.
Un posibil candidat pentru funcţia de viitor preşedinte al ţării este liderul opoziţiei, Lee Jae-myung, fost avocat şi parlamentar, care a pierdut la limită în faţa lui Yoon la alegerile prezidenţiale din 2022.
Între timp, Yoon este în continuare vizat de alte proceduri legale, inclusiv procesul privind insurecţia. Aceasta este una dintre puţinele acuzaţii penale pentru care un preşedinte nu beneficiază de imunitate – şi este pedepsită cu închisoare pe viaţă sau cu moartea, deşi în Coreea de Sud nu a mai avut lo o execuţe de zeci de ani.
Actul de acuzare a susţinut că impunerea legii marţiale de către Yoon – perioadă în care a trimis trupe în parlament, iar comandanţii au mărturisit că li s-a ordonat să „scoată cu forţa” parlamentarii – a fost o tentativă ilegală de a închide Adunarea Naţională şi de a aresta politicieni şi autorităţi electorale.
Yoon a declarat că decretul său a fost justificat de blocajul politic şi de ameninţări din partea „forţelor anti-statale” simpatizante cu Coreea de Nord, şi că a fost conceput ca un avertisment temporar adresat opoziţiei liberale. A susţinut că a avut întotdeauna intenţia de a respecta voinţa parlamentarilor, dacă aceştia ar fi votat pentru anularea decretului.
În cele din urmă, decretul său a durat doar şase ore. Yoon a anulat decizia după ce parlamentarii au pătruns forţat în parlament şi au votat în unanimitate pentru blocarea acesteia – declanşând patru luni de haos politic, perioadă în care parlamentul a votat şi pentru destituirea prim-ministrului şi a preşedintelui interimar.