Președintele Curții Constituționale Marian Enache a vorbit, într-un interviu acordat juridice.ro, despre decizia CCR privind anularea alegerilor și despre posibilitatea reluării turului II al prezidențialelor. Astfel, Enache spune că este exclus să existe o erată pentru a fi reluat turul al doilea.
Întrebat dacă există posibilitatea unei erate pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, președintle CCR a respins categoric această variantă.
„Exclus. Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate de o autoritate jurisdicțională. A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor”, a declarat Marian Enache, întrebat dacă există posibilitatea unei erate pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, într-un interviu acordat juridice.ro.
Enache a adăugat, referitor la admisibilitatea cererilor de anulare a deciziei CCR referitoare la alegerile prezidenţiale, că „hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi general obligatorii.
„Astfel (...) «cererile de revizuire» a acestora sunt formulate în afara unui cadru procesual şi, în consecinţă, în baza acestora, nu pot fi constituite dosare jurisdicţionale. Regimul lor juridic este similar petiţiilor şi ele au fost soluţionate în acest cadru juridic”, a mai spus Marian Enache.
Șeful Curții Constituționale a mai subliniat că prin deciziile sale, CCR a activat „codul roșu” și a tras un semnal de alarmă, însă nu a rezolvat pe fond „problema stării democrației românești”, fiindcă nu doar instituțiile statului trebuie să fie preocupate și responsabile să cunoască premisele pentru producerea acestor efecte asupra democrației, ci toată societatea.
„Problema anulării procesului electoral nu este o chestiune în sine a Curții Constituționale, ci a întregii societăți, pentru că ea este un indicator al modului în care funcționează democrația societății. Prin hotărârile sale, Curtea Constituțională a tras un semnal de alarmă în acest sens, prin activarea „codului roșu”, dar nu a rezolvat pe fond problema stării democrației românești, deoarece cunoașterea premiselor pentru producerea acestor efecte trebuie să reprezinte o preocupare și o responsabilitate ale întregii conștiințe sociale, nu numai ale instituțiilor statului. Această atitudine trebuie să prezinte tăria și funcționalitatea unei societăți democratice, care să-și manifeste vigilența atunci când este vorba despre conștiința sa electorală, conștiință care trebuie să fie esențialmente liberă și să se exercite în condiții corecte”, a explicat Enache.
Întrebat dacă are o reprezentare personală în privința anulării alegerilor, președintele CCR a precizat că, în opinia sa, anularea alegerilor a fost o hotărâre care să apere statul român și democrația constituțională.
„Consider că anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României a fost o decizie de apărare a statului român și a democrației constituționale, precum și de menținere a realizărilor pe care România le-a obținut prin eforturile tuturor românilor din țară și din diaspora de la câștigarea libertății și democrației din 1989 și până în prezent. Dacă vreți, această hotărâre a fost mai mult decât o decizie de speță, obișnuită, care a avut ca finalitate consolidarea și garantarea aspirațiilor și cuceririlor Revoluției române din decembrie 1989. Știți, România a parcurs un drum anevoios și cu sacrificii ale românilor pentru racordarea la valorile societăților libere și ar fi greșit să ne întoarcem de pe acest drum”, a explicat Marian Enache, chestionat ce reprezentare personală aveți în privința anulării alegerilor.
Marian Enache a vorbit și despre cum este procesul democratic al unui stat și despre importanța separării puterilor în stat, „afirmarea pluralismului politic, a multipartidismului, a parlamentarismului și a respectării drepturilor și libertăților fundamentale a tuturor cetățenilor”.
„În cadrul competiției electorale, candidații prezintă oferte de programe pentru dezvoltarea democrației și creșterea prestigiului țării. Nu poți face, însă, propuneri care să impună reconsiderarea regimului politic al sistemului constituțional statornicit prin Constituția din 1991, fundamentat pe pluripartidism și parlamentarism, pentru a accede la funcția supremă în stat și nu poți promova o campanie de obstrucționare și de negare a activității instituțiilor statului, întrucât toate acestea sunt în coliziune cu principiul respectării Constituției, a regimului democratic și a legilor acestuia, precum și a statului de drept. În mod firesc, fiecare candidat propune obiective în condițiile și limitele ordinii constituționale.
Orice democrație, și cea mai fragilă, de noviciat, se realizează prin separația puterilor în stat, afirmarea pluralismului politic, a multipartidismului, a parlamentarismului și a respectării drepturilor și libertăților fundamentale a tuturor cetățenilor. Toate acestea sunt elementele structurale ale practicării unei minime democrații. În opoziție cu acest sistem sunt regimurile totalitare, care instituie partidul-stat și democrația populară, declarând ritos că în acest tip de regim conducerea aparține poporului pentru interesele poporului. În realitate, însă, istoria a demascat această ideologie a mistificării, care, din cauza falsității sale, a căzut în desuetudine”, a mai declarat Enache.