Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a avertizat vineri Occidentul să nu transforme Armenia într-un „avanpost militar” în Caucazul de Sud, în urma unei reuniuni la nivel înalt a Armeniei cu SUA şi cu UE, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

„Declaraţiile anti-azere din Parlamentul European (...), încercările de a transforma Armenia într-un avanpost militar în Caucazul de Sud, vor conduce în viitor la consecinţe extrem de negative”, a declarat Aliev în timpul unei întâlniri cu fostul ministru turc de externe Mevlut Cavusoglu.

Premierul armean, Nikol Paşinian, s-a întâlnit vineri la Bruxelles cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu secretarul american de stat, Antony Blinken, şi cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.

Înaintea acestei reuniuni, Ursula von der Leyen a anunţat un pachet de ajutor financiar pentru Armenia de 270 de milioane de euro.

Potrivit preşedintelui azer, „deşi în ultimele zile înalţii reprezentanţi atât ai SUA cât şi ai UE (...) au încercat să ne convingă că această reuniune nu este îndreptată împotriva Azerbaidjanului, noi ştim că ea este îndreptată împotriva Azerbaidjanului şi cooperării în Caucazul de Sud”. Respectiva reuniune „are ca obiectiv crearea de linii de diviziune şi izolarea ţării noastre”, mai crede preşedintele Gaidar Aliev.

Vechi aliat al Rusiei, Armenia s-a distanţat politic de aceasta şi strânge relaţiile cu SUA şi cu UE, considerând că Rusia a abandonat-o în faţa Azerbaidjanului care a recuperat pe cale militară întreaga provincia azeră cu populaţie majoritar armeană Karabah, ce se afla sub controlul separatiştilor armeni în urma războiului azero-armean de la începutul anilor '90.

În timpul întâlnirii de la Bruxelles cu premierul armean şi cu oficialii instituţiilor UE, secretarul american de stat Blinken a apreciat că această reuniune „reafirmă sprijinul transatlantic pentru un viitor democratic, prosper pentru armeni şi pentru o regiune a Caucazului de Sud mai integrată şi paşnică”.

Când Armenia s-a confruntat într-un nou război cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra enclavei Karabah, premierul armean, Nikol Paşinian, a declarat că ţara sa a comis o eroare strategică încredinţându-şi securitatea exclusiv Moscovei.

În timpul acelui conflict, în toamna anului 2020, premierul Paşinian a cerut Moscovei ca Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.

Dar Kremlinul - care îl consideră pe Paşinian un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate” - a refuzat, motivând că regiunea Karabah nu este teritoriu al Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.

Războiul din 2020, soldat cu circa 6.500 de morţi, a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfăşurat la începutul anilor '90.

Armata azeră a lansat în septembrie 2023 o nouă operaţiune militară în urma căreia a recăpăta complet controlul asupra enclavei, fără ca trupele ruse de menţinere a păcii să intervină, Erevanul la rândul său abţinându-se să mai intervină militar pentru a susţine forţele separatiştilor armeni din Karabah, care în consecinţă au capitulat rapid în faţa ofensivei azere, iar majoritatea populaţiei armene din enclava azeră s-a refugiat pe teritoriul Armeniei.