Presa internaţională a început duminică seara să scrie despre rezultatele exit-pollurilor din România, subliniind victoria detaşată a extremistului de dreapta George Simion, fanul lui Donald Trump, şi cursa strânsă pentru intrarea în turul al doilea dintre centriştii proeuropeni Crin Antonescu şi Nicuşor Dan. Miza acestor alegeri a trecut de strictul interes naţional, pentru că România a devenit cel mai recent câmp de luptă între dreapta dură şi establishmentul politic, arată jurnaliştii străini. Principalele agenții de presă, dar și publicații din întreaga lume sunt cu ochii pe România.
Principalele agenţiile de presă internaţionale au urmărit îndeaproape şi comentează rezultatele exit-poll-urilor primului tur al alegerilor prezidenţiale repetate din România desfăşurat duminică.
Candidatul s-a schimbat, dar extrema dreaptă rămâne în frunte: la cinci luni după anularea şocantă a primului tur al alegerilor prezidenţiale, România şi-a confirmat turnura naţionalistă într-un nou vot duminică, scrie AFP, preluată de Agerpres.Liderul partidului AUR, George Simion, este creditat cu 30 până la 33% din voturi, conform a două exit-poll-uri. El este urmat de doi candidaţi proeuropeni, care sunt la egalitate, cu puţin peste 20% din voturi. Cu toate acestea, el va fi "probabil învins în turul al doilea", pe 18 mai, deoarece are puţine rezerve de voturi, a declarat pentru AFP profesorul de ştiinţe politice Sergiu Mişcoiu, prezicând o cursă strânsă.În total, unsprezece candidaţi au concurat pentru un post care este în esenţă ceremonial, dar influent în politica externă, în acest stat membru al UE cu 19 milioane de locuitori care a devenit un pilon-cheie al NATO după invazia rusă din Ucraina vecină.Victoria surpriză din noiembrie a lui Călin Georgescu, un fost înalt funcţionar public acuzat de criticii săi de simpatie faţă de Kremlin, a provocat îngrijorare în vestul continentului şi a aruncat România în turbulenţe politice. Curtea Constituţională a invalidat votul şi l-a exclus pe Georgescu din această nouă cursă, după o campanie masivă pe TikTok viciată de suspiciuni de ingerinţă rusă. El a fost înlocuit de Simion, al patrulea în toamnă, iar cei doi politicieni au apărut împreună duminică la o secţie de votare din Mogosoaia, în apropiere de Bucureşti. După anulare, o decizie extrem de rară în cadrul UE, scrutinul a fost supravegheat îndeaproape.Mii de persoane au demonstrat în ultimele luni pentru a denunţa "o lovitură de stat". Statele Unite au intervenit şi ele, vicepreşedintele JD Vance cerând ca vocea unui popor redus la tăcere "pe baza suspiciunilor fragile ale unei agenţii de informaţii" să fie auzită. Autorităţile, care au intensificat măsurile de prevenire şi cooperarea cu reţeaua TikTok, spun că au "învăţat lecţii" din acest fiasco.
Euroscepticul George Simion părea pe cale să câştige primul tur al alegerilor prezidenţiale repetate din România duminică, conform sondajelor la ieşirea de la urne, după un scrutin văzut ca un test al ascensiunii naţionalismului de tip Donald Trump în Uniunea Europeană, scrie Reuters.Simion se opune ajutorului militar acordat Ucrainei vecine, are o poziţie critică faţă de conducerea UE şi afirmă că se aliniază mişcării "Make America Great Again" a preşedintelui american.Potrivit observatorilor politici, o victorie a sa în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin care va avea loc la 18 mai ar putea izola ţara, ar putea eroda investiţiile private şi ar putea destabiliza flancul estic al NATO, unde Ucraina se luptă cu o invazie rusească de trei ani.Votul de duminică a avut loc la cinci luni după ce o primă încercare de organizare a alegerilor a fost anulată din cauza unei presupuse interferenţe ruseşti în favoarea candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu, căruia i s-a interzis de atunci să mai candideze."Este posibil ca votul diasporei să fie suficient pentru a-l împinge pe Dan în turul doi", a declarat Sergiu Mişcoiu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babeş-Bolyai, referindu-se la candidatul independent Nicuşor clasat pe locul al doilea în primul tur de exit-poll-uri. "Dar Dan ar putea avea mai multe dificultăţi în faţa lui Simion", a estimat Mişcoiu.Simion nu este singurul politician în stil MAGA care candidează la alegeri în Europa Centrală. Karol Nawrocki, candidatul la preşedinţie susţinut de principalul partid naţionalist de opoziţie din Polonia în alegerile prezidenţiale din 18 mai, s-a întâlnit cu Trump săptămâna aceasta.Dacă vor fi aleşi, aceştia vor extinde grupul liderilor eurosceptici care include deja prim-miniştrii maghiar şi slovac."România şi Polonia sunt două ţări importante pentru Statele Unite", a declarat vineri Simion pentru Reuters."Noi reprezentăm parteneri şi reprezentăm aliaţi, atât militari, cât şi politici, pentru actuala administraţie (americană). Acesta este motivul pentru care este important ca preşedinţi MAGA să fie la conducere la Bucureşti şi Varşovia".Administraţia Trump a acuzat România de suprimarea opoziţiei politice şi de lipsă de valori democratice după ce alegerile din noiembrie au fost anulate pe baza a ceea ce vicepreşedintele JD Vance a numit "dovezi slabe".
George Simion, liderul partidului ultranaţionalist AUR, a câştigat primul tur al controversatei reluări de duminică a alegerilor prezidenţiale din România, care au fost anulate în urmă cu cinci luni din cauza ingerinţelor străine, potrivit mai multor sondaje la ieşirea de la urne după încheierea zilei de vot, scrie agenția spaniolă EFE, preluată de Agerpres.Marja de eroare a sondajelor este de 2%, astfel încât rezultatul final pentru al doilea cel mai votat candidat a rămas incert la închiderea secţiilor de votare la ora locală 21:00 (19:00 GMT).În aceste alegeri, Simion a primit sprijinul ultranaţionalistului şi pro-rusului Călin Georgescu, care a câştigat împotriva tuturor probabilităţilor în primul tur al alegerilor din 24 noiembrie 2024.Georgescu, al cărui "moştenitor politic" Simion se consideră a fi, a primit aproape jumătate din votul românilor din străinătate."Sunt aici pentru a readuce România la ordinea constituţională. Singurul meu scop este să dau înapoi poporului român ceea ce i-a fost furat", a declarat Sumion duminică seara, referindu-se la anularea alegerilor din noiembrie.Curtea Constituţională a decis la 6 decembrie, cu doar 48 de ore înainte de turul al doilea, să anuleze procesul electoral, considerând că au fost dovedite ingerinţe străine în favoarea lui Georgescu, în special în campania sa masivă pe reţelele sociale precum TikTok.Uniunea Europeană (UE) şi NATO, din care România face parte, precum şi alţi parteneri occidentali urmăresc cu deosebit interes şi îngrijorare aceste alegeri, care ar putea duce la alegerea unui populist euro-critic care se opune ajutorului occidental acordat Ucrainei vecine în faţa invaziei ruse.Numărarea voturilor a început la scurt timp după închiderea secţiilor de votare, iar primele rezultate concrete sunt aşteptate în câteva ore.
„George Simion, fanul lui Trump, de extremă dreaptă, câştigă primul tur al alegerilor din România, potrivit exit-pollurilor”, titrează Politico.eu, care îşi deschide site-ul cu acest material. Este de aşteptat ca liderul naţionalist să se califice pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale, din 18 mai, în timp ce Crin Antonescu, figura de bază a establishmentului, şi Nicuşor Dan, primarul centrist al Bucureştiului, se luptă în prezent pentru locul doi, scrie POLITICO.
Proiecţiile exit-poll-urilor nu reprezintă rezultatele oficiale, care sunt aşteptate să înceapă să sosească de la Autoritatea Electorală din România în următoarele câteva ore. De asemenea, exit-poll-urile nu reflectă voturile exprimate de diaspora românească, precizează POLITICO.
Publicaţia scrie că rezultatele alegerilor din România sunt urmărite îndeaproape la Bruxelles şi Washington, deoarece România a devenit cel mai recent câmp de luptă între dreapta dură şi establishmentul politic. Simion s-a declarat un susţinător al mişcării „Make America Great Again” a preşedintelui american Donald Trump.
„Popularitatea lui Donald Trump poate fi la cel mai jos nivel, dar candidatul de extremă dreapta la Președinția României consideră că alinierea la președintele SUA este încă un atu în perspectiva alegerilor de duminică. George Simion, care poartă cu mândrie șepci de baseball Trump, a vorbit cu POLITICO la întoarcerea dintr-o vizită la Washington, unde a acordat interviuri gazdei de podcast și fostului consilier al lui Trump, Steve Bannon, și activistului de extremă dreapta Jack Posobiec”, scrie POLITICO într-un alt articol, referitor la George Simion.
Votul de duminică a făcut parte din repetarea alegerilor pe care instanţa supremă din România a ordonat-o în decembrie, după ce a anulat scrutinul din noiembrie din cauza acuzaţiilor de campanie ilegală şi a unei potenţiale interferenţe ruseşti în favoarea lui Călin Georgescu, un ultranaţionalist înflăcărat, care a ieşit de nicăieri şi a câştigat primul tur. Simion a sperat să valorifice sprijinul electoral pe care Georgescu l-a construit anul trecut spunând că va avea un rol pentru el, posibil chiar ca prim-ministru, arată POLITICO.
Printre candidaţii care concurează pentru a-l înfrunta pe Simion în turul al doilea, Dan şi Antonescu sunt la egalitate în sondajele de la ieşirea de la urne. Dan este un candidat independent care a fost primar al Bucureştiului din 2020. Matematician, el a trecut la activism şi politică la sfârşitul anilor 1990, la întoarcerea sa de la Paris, unde îşi terminase studiile doctorale. Activismul său, a spus el, a vizat contracararea „mafiei imobiliare” într-un efort de a păstra spaţiile verzi şi siturile de patrimoniu din Bucureşti. În 2015, a fondat Uniunea Salvaţi Bucureştiul, un partid politic care a devenit ulterior Uniunea Salvaţi România (USR), mutându-şi accentul de pe scena locală pe cea naţională. El a părăsit partidul în 2017. Luna trecută, conducerea USR a renunţat la propriul candidat, Elena Lasconi, pentru a-l susţine pe Dan, argumentând că are şanse mai mari decât Lasconi să se califice în turul doi.
Antonescu candidează în calitate de candidat comun al principalelor partide din România: social-democraţii (PSD), naţional-liberalii (PNL) şi partidul minorităţii maghiare (UDMR). Fost lider al PNL, Antonescu este cunoscut mai ales pentru mandatul său de preşedinte interimar din urmă cu 12 ani, după ce Parlamentul României l-a suspendat din funcţie pe preşedintele de atunci, Traian Băsescu. Un efort de demitere a lui Băsescu a eşuat ulterior, lăsându-l pe Antonescu cu o imagine pătată. El nu a deţinut nicio funcţie politică în ultimul deceniu, arată POLITICO.
Euroscepticul George Simion părea să se îndrepte către victorie în primul tur al alegerilor prezidenţiale reluate din România, potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, după un scrutin văzut ca un test al creşterii naţionalismului de tip Donald Trump în Uniunea Europeană, scrie Reuters.
Sondajele arăutau că fostul senator Crin Antonescu, 65 de ani, şi primarul Bucureştiului, Nicuşor Dan, 55 de ani, sunt aproape la egalitate pentru locul al doilea, cu aproximativ 21-23%, în spatele celor 30-33% ale lui Simion.
Datele exit poll-urilor nu includ votul considerabil al românilor din străinătate, unde Simion şi Dan sunt populari, precizează Reuters.
Simion, în vârstă de 38 de ani, se opune ajutorului militar acordat Ucrainei vecine, este critic la adresa conducerii UE şi spune că se aliniază mişcării Make America Great Again a preşedintelui american. „Aceasta nu este doar o victorie electorală, este o victorie a demnităţii româneşti. Este victoria celor care nu şi-au pierdut speranţa, a celor care încă mai cred în România, o ţară liberă, respectată, suverană”, a declarat Simion după publicarea exit-poll-urilor.
Potrivit observatorilor politici, victoria sa, în cadrul unui tur de scrutin care va avea loc pe 18 mai, ar putea izola ţara, ar putea eroda investiţiile private şi ar putea destabiliza flancul estic al NATO, unde Ucraina luptă împotriva unei invazii ruseşti care durează de trei ani, punctează Reuters.
„Să fim prudenţi cu privire la rezultatele exit-poll-urilor ... pentru că acestea sunt fără (voturile) diasporei. Aşadar, să aşteptăm numărătoarea exactă a voturilor care va veni mai târziu în această seară”, le-a spus Dan susţinătorilor.
Votul de duminică a avut loc la cinci luni după ce o primă încercare de organizare a alegerilor a fost anulată din cauza unei presupuse interferenţe ruseşti în favoarea candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu, căruia i s-a interzis de atunci să mai candideze. Simion a votat alături de Georgescu, care a numit alegerile o „fraudă” şi a îndemnat oamenii să îşi ia ţara înapoi. În timp ce zeci de oameni se înghesuiau în faţa secţiei de votare scandând „Călin preşedinte”, Simion a declarat că votul său a fost „pentru a restabili democraţia”, menţionează Reuters.
„Este posibil ca votul diasporei să fie suficient pentru a-l împinge pe Dan în turul doi”, a declarat Sergiu Mişcoiu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babeş-Bolyai. „Dar Dan ar putea avea mai multe probleme împotriva lui Simion”, notează analistul citat de Reuters.
Simion, scrie agenţia, nu este singurul politician în stil MAGA care caută să fie ales în Europa Centrală. Karol Nawrocki, candidatul prezidenţial susţinut de principalul partid naţionalist de opoziţie din Polonia în alegerile prezidenţiale din 18 mai, s-a întâlnit cu Trump săptămâna aceasta. Dacă ar fi aleşi, aceştia ar extinde cohorta de lideri eurosceptici, care îi include deja pe premierii ungar şi slovac.
„România şi Polonia sunt două ţări importante pentru Statele Unite”, a declarat Simion vineri pentru Reuters. „Noi reprezentăm nişte parteneri şi reprezentăm nişte aliaţi, atât militari, cât şi politici, pentru actuala administraţie (americană). Acesta este motivul pentru care este important ca preşedinţii MAGA să fie la conducere la Bucureşti şi Varşovia”, a declarat Simion pentru Reuters.
Preşedintele României are un rol semi-executiv care include comanda forţelor armate şi prezidarea Consiliului de Securitate, care decide cu privire la ajutorul militar. Până în prezent, România a donat Kievului o baterie de apărare antiaeriană Patriot, instruieşte piloţi de vânătoare ucraineni şi a permis exportul a 30 de milioane de tone de cereale ucrainene prin portul Constanţa din Marea Neagră de la invazia Rusiei.
De asemenea, preşedintele ţării poate exercita dreptul de veto asupra unor voturi importante ale UE şi numeşte prim-ministrul, judecătorii şefi, procurorii şi şefii serviciilor secrete.
Administraţia Trump a acuzat România de suprimarea opoziţiei politice şi de lipsă de valori democratice după ce alegerile din noiembrie au fost anulate pe baza a ceea ce vicepreşedintele JD Vance a numit „dovezi slabe”, menţionează Reuters.
La cinci luni după anularea șocantă a primului tur al alegerilor prezidențiale, România și-a confirmat duminică, 4 mai, orientarea naționalistă, în urma unui nou scrutin, scrie cotidianul francez Le Monde.
George Simion, liderul Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR), este creditat cu 30-33% din voturi în două sondaje realizate la ieșirea de la urne. El devansează doi candidați proeuropeni, care se află la egalitate, cu puțin peste 20% din voturi.
„Victoria surprinzătoare din noiembrie a lui Călin Georgescu, un fost înalt funcționar acuzat de detractorii săi că ar fi favorabil Kremlinului, a provocat îngrijorare în vestul continentului și a aruncat România în turbulențe politice. Curtea Constituțională a invalidat votul și l-a exclus pe sexagenar din această nouă cursă, după o campanie masivă pe TikTok, marcată de suspiciuni de ingerință rusă”, amintește Le Monde, care precizează că Georgescu a fost înlocuit de George Simion.
”În timpul campaniei, George Simion și-a scos în evidență tinerețea, retorica suveranistă și măiestria în utilizarea platformei TikTok, în speranța de a-și răzbuna aliatul Georgescu. Deși deputatul neagă orice înclinație față de Rusia, el nutrește aceeași aversiune față de „birocrații de la Bruxelles” și se opune oricărui sprijin militar pentru Kiev. Pe piețe sau în străinătate, pentru a convinge importanta diaspora, acest admirator al lui Donald Trump visează să devină „președinte MAGA” (Make America Great Again), slogan afișat uneori pe șepcile sale”, mai scrie Le Monde.
„Rezultatul este așteptat cu nerăbdare în capitalele europene, la Washington, Kiev și Moscova. România este o rută importantă de tranzit pentru sisteme de arme și muniții către Ucraina. Țara dispune de un scut antirachetă american la Deveselu și de trei baze aeriene importante de unde NATO efectuează misiuni de poliție aeriană până la granița cu Ucraina și Moldova și deasupra Mării Negre.
Ucraina exportă 70 % din cerealele sale pe coasta Mării Negre, prin apele teritoriale românești, către Istanbul. Marina română deminează aceste ape, iar forțele aeriene românești antrenează piloți ucraineni pentru a pilota avioane F-16. Administrația Trump își reevaluează angajamentul față de România. Un acord de exonerare de vize a fost anulat brusc în ajunul alegerilor”, scrie BBC despre exit-poll-urile din România, după primul tur al alegerilor.
Dacă rezultatul sugerat de sondajele la ieșirea de la urne se confirmă, se va ajunge la un al doilea tur de scrutin cu miză mare, care va determina direcția viitoare a României în materie de politică externă, reformă judiciară și relații cu Uniunea Europeană, precum și sprijinul acordat de țară Ucrainei. Vocal anti-UE, Simion se opune continuării ajutorului militar occidental pentru Ucraina și a cerut o soluție negociată, repetând poziția lui Donald Trump, deși l-a descris pe Vladimir Putin drept criminal de război. El a fost interzis în Ucraina în 2024 pentru „activități antiucrainene”, dar menține o poziție aparent pro-NATO, prezentând rolul României ca fiind defensiv și nu intervenționist.