Conform informațiilor din presa austriacă, Partidul Verzilor, una dintre formațiunile care compun coaliția de guvernare de la Viena, nu a susținut veto-ul impus de cancelarul Nehammer, în Consiliul JAI și este extrem de nemulțumită de această decizie.
„Deşi vicecancelarul Werner Kogler şi liderul Verzilor, Sigi Maurer, au rămas tăcuţi, vineri, au trimis-o, în schimb, pe ministra justiţiei, Alma Zadic, să îşi exprime nemulţumirea. Aceasta a subliniat, la Bruxelles, că partidul său nu a susţinut veto-ul”, scrie publicația austriacă.
Conform Kronen Zeitung, vicecancelarul Kogler, din Partidul Verzilor, a încercat să-l convingă pe ministrul de interne Karner, membru al formațiunii conservatoare OeVP, să găsească soluții de compromis, însă nu s-a ajuns la niciun consens.
Totuși, Verzii au încercat să evite asumarea responsabilității pentru această decizie a guvernului din care fac parte – într-o postare pe Twitter, unul dintre reprezentanții acestora, Michel Reimon, a susținut că „fiecare ministru a fost liber în decizia luată la Bruxelles” și că Verzii nu au avut nicio influență asupra cancelarului.
Reimon a spus, de asemenea, că speră ca decizia să poată fi reparată în cadrul unei alte coaliții. Cu toate acestea, el a subliniat că această decizie nu este un motiv pentru ruperea coaliției și pentru convocarea de noi alegeri.
„Din păcate, a trebuit să se recurgă la astfel de metode pentru a fi auziţi la Bruxelles”, este scuza invocată de guvernul Austriei pentru veto-ul său neașteptat. În plus, conservatorii spun că nu înţeleg care este „motivul acestei surescitări”, deoarece şi Olanda a votat împotriva României și Bulgariei, mai scrie publicația austriacă.
De altfel, presa austriacă mai scrie că ministrul de externe, Alexander Schallenberg, a apărat refuzul Austriei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, sugerând că guvernul de la Viena a fost nevoit să recurgă la acest gest pentru a se face auzit în forurile europene - „Noi nu suntem un stat care blochează şi pune veto-uri. Este mai degrabă un strigăt de ajutor”, a spus el.
Austria nu a blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen, ci doar „nu a vrut să se facă acum”, a explicat Schallenberg într-un interviu acordat, vineri, canalului TV Puls24. Oficialul austriac mai susţine că guvernul său a vrut chiar să scoată subiectul Schengen de pe ordinea de zi a Consiliului JAI şi să se vorbească din nou despre asta peste şase luni.
El a negat, însă, că acest veto are de-a face cu alegerile locale din Austria Inferioară, unde partidul său a pierdut teren în favoarea extremiștilor de dreapta, care au poziţii radicalizate faţă de imigraţie.
În acelaşi timp, el a criticat reacţia României, pe care o consideră prea „emotivă”, după ce, joi, MAE de la București l-a rechemat în ţară pe ambasadorul din Austria, Emil Hurezeanu.
Preşedintele Austriei Alexander Van der Bellen spune că regretă decizia guvernului său, care a blocat aderarea la Schengen a României, și care acum a dus la situația în care economia austriacă este amenințată de contramăsuri românești.
„Regret profund decizia guvernului austriac de a bloca aderarea #Schengen a României și Bulgariei. Este adevărat că Austria se află într-o situație dificilă din cauza numărului foarte mare de solicitanți de azil. Dar blocada Schengen nu contribuie la o soluție. Dimpotrivă, economia austriacă este acum amenințată cu amenzi ca urmare a contramăsurilor românești.
Nu putem face față provocărilor din domeniul zborului și migrației decât împreună cu partenerii noștri din UE. Sper că o soluție prin dialog este posibilă în curând”, a transmis pe Twitter Alexander Van der Bellen.
Ministerul Afacerilor Externe l-a chemat de urgență în țară pe ambasadorul în Austria, Emil Hurezeanu. Chemarea are legătură cu votul negativ pe care Austria l-a dat României în privința aderării la spațiul Schengen.
MAE anunță: „Este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat”.
Citește și: Ce înseamnă chemarea lui Hurezeanu în țară și cum vor fi de acum înainte relațiile României cu Austria. Cioroianu: „Un semnal puternic”
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a spus, în prima declarație după ce a votat împotriva intrării României și Bulgariei în Schengen, că este „supărat” că „s-a trezit cu documentele juridice” ale extinderii spațiului de liberă circulație pe masă.
El a susținut în continuare teza celor 100.000 de migranți ilegali care au intrat pe teritoriul Austriei, deși a admis că cei mai mulți dintre aceștia pleacă mai departe în alte țări UE, potrivit publicației Der Standard.