Un pește sub un acoperiș. O figură omenească fără cap. O serie de linii care arată ca o greblă. Simbolurile fac parte dintr-un sistem de scriere nedescifrat al unei civilizații sofisticate din antichitate. Acum, ministrul-șef al unui stat din India a oferit un premiu de un milion de dolari pentru oricine reușește să dezlege acest vechi mister care a dat naștere unor dezbateri aprinse, amenințări cu moartea la adresa cercetătorilor și recompense generoase pentru cei care oferă soluția corectă, potrivit CNN.
„O dilemă foarte importantă despre preistoria Asiei de Sud ar putea fi deslușită dacă vom reuși să descifrăm complet limbajul”, a spus Rajesh P.N. Rao, profesor de informatică de la Universitatea din Washington, care studiază acest subiect de mai bine de un deceniu.
Scrierile ar putea oferi noi informații despre o civilizație din Epoca Bronzului despre care se crede că ar fi fost comparabilă cu cele din Egiptul Antic și Mesopotamia.
Unii specialiști cred că în Valea Indusului trăiau milioane de oameni încă din antichitate, având orașe cu o planificare urbană avansată, greutăți și unități de măsură standardizate și rute comerciale vaste.
De asemenea, descifrarea simbolurilor misterioase ar putea dezvălui ce popoare ocupau la acea vreme regiunea și cine sunt cu adevărat urmașii lor.
Cu toate că limbajul din Valea Indusului – numit și scrierea harappă – a rămas nedescifrat încă de la publicarea primelor mostre în 1875, se știu câteva lucruri despre cultura locală mulțumită săpăturilor arheologice ce au dezvăluit ruinele unor orașe majore precum Mohenjo-daro, aflat în provincia Sindh din Pakistan.
Aceste orașe au fost proiectate conform unui sistem de tip grilă, la fel ca New York sau Barcelona, și au fost dotate cu sisteme de canalizare și administrare a apei care la acea vreme erau nemaiîntâlnite în istorie.
În jurul anului 1.800 î.Hr. – la mai mult de 1.000 de ani înainte de fondarea Romei antice – civilizația s-a prăbușit și oamenii au migrat înspre sate mai mici.
Unii cred că schimbările climatice au jucat un rol important în colapsul civilizației, întrucât există dovezi care indică prezența unor secete lungi, temperaturi schimbătoare și ploi imprevizibile ce ar fi putut afecta producția agricolă din acele ultime secole.
Există mai multe motive care explică de ce sistemul acesta de scriere nu a fost descifrat încă, spre deosebire de cele descoperite în Egipt, Mesopotamia sau America Centrală.
În primul rând, nu s-au găsit prea multe artefacte – arheologii au descoperit doar 4.000 de inscripții, în comparație cu cele aproximativ 5 milioane provenite din Egiptul antic, care includ hieroglife și alte simboluri.
Încă și mai crucial este că nu s-a găsit niciun artefact bilingv care să conțină atât limbajul din Valea Indusului, cât și traducerea scrierilor într-o altă limbă, ca în cazul Pietrei din Rosetta, care conține același text scris în trei limbi antice diferite: hieroglifică, demotică și greacă.
Există, însă, și unele aspecte cu care cei mai mulți specialiști sunt de acord: era un sistem de scriere de la dreapta la stânga folosit în scopuri religioase și economice.
Toate teoriile, însă, vor rămâne aproape imposibil de demonstrat în lipsa unui artefact din Valea Indusului echivalent cu Piatra din Rosetta. Chiar și după zeci de ani de studiu, „nici măcar un simbol nu a fost descifrat încă”, a spus Nisha Yadav, cercetător de la Tata Institute of Fundamental Research din Mumbai.
Oficialul indian care a oferit premiul de 1 milion de dolari este M.K. Stalin, liderul statului Tamil Nadu din sudul Indiei, care consideră că inscripțiile din Mohenjo-daro au dat naștere limbilor dravidiene.
Un alt grup din India consideră că limbajul antic are legătură cu limbile indo-europene, precum sanscrita, care a dat naștere multor limbi vorbite în prezent în nordul Indiei.
Dezbaterea a devenit atât de aprinsă încât unii cercetători au primit amenințări cu moartea, inclusiv Steve Farmer, care a șocat lumea academică în 2004 susținând că scrierile din Valea Indusului nu reprezintă de fapt o limbă, ci un set de simboluri asemănătoare celor pe care omenirea le folosește astăzi pe semnele stradale.
„Obișnuiam să primesc unul sau două emailuri pe săptămână. Dar acum, după ce premiul a fost anunțat, primesc emailuri cam în fiecare zi”, a spus Rao, care a precizat că oameni din toată lumea încearcă acum să rezolve misterul.
Rao știe însă că pentru o posibilă descoperire majoră va fi nevoie de excavații în zonele de la granița disputată dintre India și Pakistan, ceea ce va necesita o cooperare internațională multidisciplinară, finanțare uriașă și negocieri politice la cel mai înalt nivel.
„Dacă reușim să descifrăm scrierea, vom deschide o fereastră înspre viețile și ideologia poporului din Valea Indusului”, a spus și Yadav.