Moldova se confruntă cu o criză de securitate după ce zeci de mii de locuitori din Transnistria au fost tăiați de la furnizarea de gaze rusești, a declarat vineri premierul Dorin Recean. Acesta spune că Rusia a „trădat” și „izolat” regiunea separatistă, arătând astfel „rezultatul inevitabil pentru toți aliații săi”, informează Reuters.
Fluxurile de gaz rusesc prin Ucraina, care a alimentat Europa Centrală și de Est, au fost oprite la sfârșitul anului 2024, deoarece Kievul a refuzat să mai facă afaceri cu Moscova. Recean a spus că Moldova își va acoperi nevoile energetice cu producție internă și importuri, dar a remarcat că regiunea separatistă Transnistria a suferit o lovitură dureroasă în ciuda legăturilor sale cu Moscova.
„Prin a pune în pericol viitorul protectoratului pe care l-a susținut timp de trei decenii într-un efort de a destabiliza Moldova, Rusia dezvăluie rezultatul inevitabil pentru toți aliații săi – trădarea și izolarea”, a spus Recean într-un comunicat. „Tratăm aceasta ca pe o criză de securitate care vizează să permită revenirea forțelor pro-ruse la putere în Moldova și transformarea teritoriului nostru într-o armă împotriva Ucrainei, cu care împărțim o graniță de 1.200 km”.
Națiunea sud-est europeană de aproximativ 2,5 milioane de locuitori a fost în centrul atenției de la invazia Rusiei asupra Ucrainei vecine, într-un moment de creștere a tensiunilor între Moscova și Occident, notează publicația. Președintele său pro-european Maia Sandu a câștigat un al doilea mandat în cadrul alegerilor de anul trecut și s-a angajat să accelereze reforma și să consolideze democratizarea. Moldova intenționează să organizeze alegeri parlamentare în această vară.
Teritoriul transnistrean, preponderent vorbitor de limbă rusă, care s-a despărțit de Moldova în anii 1990, a primit gaz rusesc prin Ucraina.
La rândul său, Moldova obișnuia să primească cea mai mare parte a energiei electrice din Transnistria, dar, cu Kievul clarificând că va opri tranzitul gazelor din Rusia, guvernul de la Chișinău a pregătit aranjamente alternative, cu un amestec de producție internă și importuri de energie electrică din România, a spus Recean. El a spus că guvernul moldovean a rămas angajat să ajute regiunea.
„Soluțiile alternative de energie, cum ar fi sistemele de biomasă, generatoarele, ajutorul umanitar și consumabilele medicale esențiale, sunt gata pentru livrare în cazul în care conducerea separatistă acceptă sprijinul”, a transmis guvernul într-un comunicat.
Citește și Transnistria refuză gazul UE, deși sute de mii de oameni din regiunea separatistă nu au căldură și apă caldă
Liderul pro-rus al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a declarat că regiunea are rezerve de gaz care ar putea acoperi 10 zile de utilizare limitată în părțile de nord și de două ori mai mult în sud.
„Gazificarea aproape completă a republicii este unul dintre motivele de mândrie binemeritată. (…) Dar astăzi, îi menţionăm cu recunoştinţă pe cei care au construit locuinţe cu încălzire pe bază de sobe. În multe case private, mai ales în zonele rurale, sobele au fost păstrate, au fost redeschise şi puse în funcţiune. (…) Rezervele există deocamdată. În fiecare raion au fost deschise puncte de vânzare a combustibilului solid. Pentru cetăţenii care, din cauza circumstanţelor de viaţă, nu se pot aproviziona cu lemne, acestea sunt livrate gratuit”, a spus liderul separatist, notează News.ro.
De la 1 ianuarie 2025, a expirat contractului de tranzit dintre Ucraina şi Gazprom, care nu a fost prelungit în contextul invaziei Federaţiei Ruse. Transnistria era aprovizionată prin aceste gazoducte de pe teritoriul ucrainean. Circa 72.000 de locuinţe din regiunea transnistreană au rămas fără gaz, iar în 1.500 de blocuri de locuinţe nu există încălzire şi apă caldă după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale în stânga Nistrului.
De asemenea, vineri, mai multe localităţi din Transnistria vor fi afectate de întreruperi programate de energie electrică, cauzate de consumul crescut, care depăşeşte capacitatea de producţie a sistemului energetic local. Cu toate acestea liderul regiunii proruse, care a refuzat ajutorul Chişinăului, susţine că „nu există situaţii fără ieşire”.