Potrivit AFP, preluat de News.ro, Partidul Liberal Democrat (PLD), aflat la putere, care guvernează Japonia aproape neîntrerupt din 1945, urmează să organizeze luna viitoare alegeri interne.
Kishida a informat înalţi oficiali ai administraţiei cu privire la intenţia sa de a nu candida, au raportat mass-media, inclusiv radiodifuzorul naţional NHK şi Kyodo News.
Kishida urma să susţină o conferinţă de presă în cursul zilei de miercuri, au precizat rapoartele, Jiji Press afirmând că aceasta va avea loc la ora 11:30.
Kishida, în vârstă de 67 de ani, este în funcţie din octombrie 2021 şi a înregistrat o scădere bruscă a ratingului său în sondaje ca răspuns la creşterea preţurilor care afectează veniturile japonezilor.
Potrivit Reuters, un purtător de cuvânt al PLD a refuzat să comenteze.
Decizia lui Kishida de a demisiona va declanşa o competiţie pentru înlocuirea sa ca şef al partidului şi, prin extensie, ca lider al celei de-a patra mari economii a lumii.
Succesorul ales de PLD s-ar putea confrunta cu creşterea costurilor de trai, escaladarea tensiunilor geopolitice şi potenţiala revenire a lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA anul viitor.
În calitate de al optulea cel mai longeviv lider postbelic al ţării, Kishida a scos Japonia din pandemia COVID prin cheltuieli masive, dar ulterior l-a numit la conducerea Băncii Japoniei (BOJ) pe Kazuo Ueda, un academician însărcinat să pună capăt stimulentelor monetare radicale ale predecesorului său.
În iulie, BOJ a majorat în mod neaşteptat ratele dobânzilor, contribuind la instabilitatea pieţei bursiere şi făcând ca yenul să scadă brusc.
Dacă „rapoartele sunt corecte, ar trebui să ne aşteptăm la o politică mai strictă sau la condiţii fiscale şi monetare neutre, dar uşor mai stricte, în funcţie de candidat”, a declarat Shoki Omori, strateg şef pentru Japonia, Mizuho Securities, Tokyo.
„Pe scurt, activele de risc, în special acţiunile, vor fi probabil cele mai afectate”, a adăugat el.
Într-o altă ruptură cu trecutul, Kishida a evitat, de asemenea, economia de tip „trickle-down”, bazată pe profitul corporativ, în favoarea unor politici menite să stimuleze veniturile gospodăriilor, inclusiv creşteri salariale şi promovarea deţinerii de acţiuni.