Uniunea Europeană pregăteşte un al şaptelea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, dar este deja clar că nu va reduce importurile de gaz rusesc, căci prea multe state membre nu se pot adapta îndeajuns de repede la noua situaţie, a declarat premierul ceh Petr Fiala miercuri într-un interviu pentru Reuters.
Executivul european este pe punctul de a finaliza noul pachet de sancţiuni pentru a intensifica presiunea asupra Moscovei pe fondul invaziei în Ucraina. Printre noile măsuri, premierul ceh a menţionat interzicerea importurilor de aur rusesc, extinderea listei de bunuri cu dublă utilizare ce vor fi interzise pentru export în Rusia, precum şi adăugarea unor noi nume de oficiali ruşi pe lista neagră a UE.
Comisia Europeană ar trebui să fie gata să prezinte acest pachet în zilele următoare, iar statele membre ar putea să-l aprobe imediat după aceea, a spus Fiala în interviu.
„Un al şaptelea pachet de sancţiuni este în curs de pregătire şi cred că este o treabă bună”, a remarcat premierul ceh de la biroul său din Praga.
„În mod categoric problematică este includerea energiei în (pachetul de) sancţiuni pentru că trebuie respectată regula ca sancţiunile să aibă un impact mai mare asupra Rusiei decât asupra ţărilor care le impun”, a explicat el.
În interviul pentru Reuters Fiala a declarat că nu există nicio şansă ca gazul să fie inclus pe lista cu sancţiuni.
„Cred că nu ar trebui să fie acolo, deoarece o serie de ţări depind de gazul rusesc”, a argumentat el, conform Agerpres.
Republica Cehă, care a preluat preşedinţia rotativă a UE, pentru şase luni, de la 1 iulie este una dintre ţările dependente de Rusia pentru aproape toate nevoile sale de gaz.
Pe ansamblu, 40% din necesarul de gaze naturale al UE provenea din Rusia înainte ca Moscova să invadeze Ucraina.
Cehii fac tot posibilul pentru a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti, „dar nu se va întâmpla iarna aceasta”, a spus premierul ceh.
Primele şase runde de sancţiuni au inclus îngheţarea activelor şi interdicţii de eliberare a vizelor pentru oligarhi şi responsabili ruşi, controale la export, îngheţarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, excluderea băncilor ruseşti din sistemul internaţional de plăţi SWIFT şi interzicerea importurilor de cărbune şi petrol rusesc.
Dar importurile de gaze nu au fost atinse nici măcar pe fondul solicitărilor din partea Ucrainei pentru un astfel de embargo.
Ultimele sancţiuni sunt în curs de pregătire în contextul temerilor crescânde ale Europei că Rusia ar putea prelungi lucrările de mentenanţă programate la gazoductul Nord Stream-1, care au început la 11 iulie şi ar urma să dureze 10 zile.
Aceasta ar afecta şi mai mult aprovizionarea europeană cu gaze şi ar perturba planul ţărilor de a-şi face stocuri pentru iarnă, amplificând riscul unei crize energetice.
În acest context, premierul ceh a declarat că Europa trebuie să fie pregătită pentru posibilitatea ca fluxul de gaze prin Nord Stream-1 să nu se reia şi să caute surse alternative de aprovizionare cu gaze, cum ar fi gaz natural lichefiat (GNL) şi să fie pregătite să-şi împartă resursele cu statele membre.
O altă idee pe care el o susţine este de a lansa achiziţii comune de gaze în UE, dar a avertizat că obiectivul este dificil de realizat atât din punct de vedere tehnic, cât şi administrativ.
„Nu vreau să fiu prea optimist”, a spus Fiala, întrebat dacă achiziţiile comune ar putea începe încă din acest an, adăugând că miniştrii energiei din UE vor discuta această propunere în cadrul unei reuniuni extraordinare preconizată pentru 26 iulie.