Populația României a crescut datorită imigranților care vin să muncească. Numărul străinilor care au intrat în țară a fost mai mare decât al românilor care au părăsit țara. Diferența este de puțin peste 85.000 de persoane.
La începutul acestui an, populaţia rezidentă a fost de puțin peste 19 milioane de locuitori, în creștere cu peste 9.000 de persoane, față de începutul anului trecut. Institutul Național de Statistică menționează faptul că fenomenul de imigrare este principalul motiv al creșterii populației.
Numărul străinilor care au intrat în țară, în 2022, este cu peste 85.000 de persoane mai mare decât cel al românilor care au plecat din țară, anul trecut.
În cursul anului 2022, bărbaţii au fost majoritari, atât în rândul emigranților, cât și în rândul imigranţilor.
Raportul Institului Național de Statistică mai arată faptul că românii, cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani, au fost cei care au emigrat cel mai mult, urmați apoi de cei cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani.
România a înregistrat o scădere a populaţiei de patru milioane de persoane în ultimii 30 de ani, ajungând în 2021 la nivelul din 1966, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, la începutul anului. El arată că ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus în ultimii ani, dar este încă la o valoare apreciabilă, la fel ca în alte țări din estul Europei.
„Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966, populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966. Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea nu numai structura pe cele două vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări. Şi aici practic ce ar trebui să observăm? În primul rând că avem două piramide. Avem piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte şi ce observăm. Observăm o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021. Aici aş face o observaţie. Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 - 2013, 2014 este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Şi veţi vedea că este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă, că şi aici sunt două categorii: îi înregistrezi, dar pleacă - şi atunci sunt consideraţi persoane care migrează - sau sunt înregistraţi şi rămân şi atunci sunt persoane care rămân în populaţia rezidentă”, a declarat Tudorel Andrei.
Preşedintele INS a precizat, de asemenea, că populaţia rezidentă din 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu 5,3%, iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoare apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere.