La mai puțin de 24 de ore de la anunțul premierului Ilie Bolojan, patru miniștri vin să detalieze măsurile care intră în vigoare de luna viitoare. Conferința de presă este susținută de viceprim-ministrul Tanczos Barna, de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, cărora li se vor alătura și ministrul Educației, Daniel David, împreună cu ministrul Muncii, Petre Manole, care vor detalia ce venituri se taie și ce taxe vor plăti românii, în urma pachetului de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan.
Citiți AICI proiectul de lege pentru măsurile fiscale.
ACTUALIZARE 18:25 Întrebare: Cine a cerut această măsură (legată de menținerea cotei de TVA de 11% până în octombrie)?
Tanczos Barna: Am propus-o eu. Pentru că HORECA la nivel european operează cu cotă redusă, cu excepția a două-trei state membre. E un domeniu unde concurența internațională e acerbă. Sunt foarte multe contracte semnate, unde au fost incluse impozitele de la începutul anului. Cred că e o abordare corectă. OK, putem accepta argumente, dar acest domeniu trebuie să performeze în plata taxelor. Dacă există performanță, se păstrează cota 11%.
Domul (Dragoș) Anastasiu a suținut propunerea.
Alexandru Nazare: Rămâne 11% în sezon, se termină sezonul și apoi evaluăm.
ACTUALIZARE 18:14 Întrebare: Angajații ar putea fi trimiși în concediu fără plată 5 zile?
Alexandru Nazare: Această măsură nu face parte din pachet. Dar asta nu înseamnă că ordonatorul de credite, pentru încadrarea în buget, nu poate lua măsuri. Dar nu indicăm noi ce tip de măsură să ia.
Nazare: Pachetul de măsuri fiscale a fost negociat cu Comisia, avem semnale pozitive
Pachetul de măsuri fiscale a fost discutat cu Comisia Europeană şi există semnale că în cazul în care va fi aprobat înainte de Consiliul Ecofin evaluarea Comisiei va fi bună, iar România va intra pe un nou drum, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
„Acest pachet are un impact pe venituri, în 2025, de 9 miliarde, aproximativ 9,5 miliarde (de lei - n.r.). Pe cheltuieli, suma este mult mai mică, de 1,2 miliarde de lei, la care se adaugă economia pe care am făcut-o din plafonarea sporului de condiţii vătămătoare. Deci, în total impactul este de 10,750 miliarde de lei pentru 2025. Impactul pe 2026 din venituri este de 35 de miliarde şi din cheltuieli de 57 de miliarde, dar aici trebuie să luaţi în calcul că, practic, am inclus tot ce era în ordonanţa trenuleţ. Din aceste 57 de miliarde, 18 miliarde reprezintă îngheţarea salariilor şi a pensiilor şi a tuturor celorlalte drepturi conexe care făceau parte din Ordonanţa Trenuleţ pentru 2026. Acest pachet a fost negociat cu Comisia, avem un impact pozitiv, avem semnale pozitive de la Comisie că, în cazul adoptării înainte de Consiliul Ecofin, evaluarea Comisiei va fi bună. Deci intrăm pe un nou drum. Un drum în care lucrăm în primul rând la fundaţie, să fie solidă, pe care să construim celelalte elemente ale economiei pe care vrem să o proiectăm. O economie în care să ne orientăm spre investiţii, care să fie predictibilă, în care supravegherea bugetelor, disciplina bugetară se va face într-un cu totul alt mod", a declarat Alexandru Nazare, citat de Agerpres.
ACTUALIZARE 18:01 TVA pentru industria HORECA: „Nu putem discuta o reașezare atât de largă, cu excepția HORECA, unde premierul a explicat: rămâne HORECA la 11%, dar vrea să vadă o performanță și conformare mai mare. Sub rezerva acestei chestiuni, (premierul Bolojan) a vorbit despre luna octombrie despre o posibilă modificare”, a spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Alternativa ar fi fost incomparabil diferită pentru mediul de business: ar fi pus o mare presiune pe dobânzi, s-ar fi prelungit 3-4 ani, ar fi pus o extrem de mare presiune pe curs. Toate acestea, cumulate, ar fi afectat și mai mult mediul de business.
Întrebare: Cu cât se va scumpi traiul românilor?
Alexandru Nazare: Am făcut un calcul. E vorba despre un punct și jumătate 1,5% - 1,8% în cursul anului curent. Vorbesc de inflație, de impactul asupra inflației
Despre combaterea evaziunii fiscale:
Alexandru Nazare: În urma insolvențelor, rămân niște beneficiari reali, care trebuie verfiicați și să ne uităm după zona unde au mers banii. Firmele nu mai există, dar beneficiarul real există. Discutăm despre nuște modificări ale legii insolvenței, la care lucrăm.
Acesta e un exemplu, măsurile sunt mai multe (legate de combaterea eviziunii).
Întrebare: Există vreo șansă ca acest fiscal să poată fi aplicat pentru 4 ani și nu un an și jumătate?
Tanczos Barna: În niciu un caz nu se pune problema.
Întrebare: Dar să rămână în forma actuală 4 ani?
Tanczos Barna: La jumătatea anului viitor, se va face analiza. Sunt convins că e suficient pea ceste elemente. Săptămânile viitoare vin celelalte pachete: eliminare de privilegii și de venituri.
ACTUALIZARE 17:37 Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete a anunțat că nu se va aplica CASS pentru patologiile grave (boli oncologice, urgențe medicale, cardiace etc.).
„Se va aplica CASS ca până acum, pentru codul de boală 01 (boală obișnuită”, a spus Robogete. Pentru o perioadă de până la 7 zile (de concediu medical) - 55%, pentru 8-14 zile - 65%, peste 15 zile - 75%.
„Impactul financiar al concediilor medicale a fost de un miliard de lei”, a spus ministrul Sănătății, care a adăugat că așteaptă rezultatele corpului de control.
„Sunt sute de concedii care, din punctul nostru de vedere, par fictive”, a spus ministrul.
Ministrul Sănătății a spus că toate programele naționale de screening vor fi asigurate, indiferent dacă persoana care beneficiază de un astfel de program e sau nu asigurată.
„În ceea ce priveşte baza sau metoda de lărgire a numărului de contribuabili la asigurări de sănătate, pentru persoanele cu handicap nu se va aplica taxa CASS. De asemenea, se menţine calitatea de asigurat fără plata contribuţiei pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice beneficiari ai programelor de sănătate până la vindecarea respectivei afecţiuni. Bolnavii neasiguraţi dar care beneficiază de alt tip de programe naţionale de sănătate vor beneficia de servicii medicale în cadrul acelui program de sănătate. Şi aici vă dau ca exemplu diabetul sau cardiologia”, a afirmat ministrul Sănătăţii.
Astfel, persoanele coasigurate, respectiv soţul/ soţia sau părinţii fără venituri proprii aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, vor dobândi calitatea de asigurat în condiţiile în care persoana care le coasigură va plăti contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru şase luni calculată la salariul de bază minim brut garantat în plată şi astfel se acordă calitatea de asigurat pentru 12 luni.
ACTUALIZARE 17:11 Ministrul Muncii, Petre Manole, face declarații.
Întrebare: Cum s-a ajuns la pragul de 3.000 ca pensie mare?
Răspunsul ministrului: Nu există pensie mare sau mică, pensia pe contributivitate este contributivă, cu cât mai mare cu atât mai bine. Pragul de 3.000 a fost o decizie a guvernului Bolojan. Despre combaterea muncii la negru Răspunsul ministrului: Măsurile sunt preponderent fiscal bugetare, fără să spun că munca la negru nu trebuie combătută. Există instrumente și se întâmplă asta.
Veniturile salariale rămân la nivelul lui decembrie 2024 până la finalul lui 2026;
Se reduce majorarea salariilor de bază de la maxim 50% la maxim 35% atunci când e vorba despre cei care lucrează în proiecte finanțate din fonduri europene; o scădere de 15% aici, este adăugat un criteriu de performanță - se va acorda doar pe perioada contractată în proiect și nu pentru prelungirea de implementare a unui proiect;
Indemnizația de hrană are un plafon de până la 6.000 lei lunar și are un cuantum 347 lei;
Rămâne suspendarea ocupărilor posturilor prin concurs, pentru a nu crește numrul angajaților din sistemul bugetar;
CASS pentru pensiile mai mari de 3.000; 2,9 milioane de pensioanri nu vor avea de plătit niciun leu în plus după modificarea legislativă;
Voucherele de vacanță se vor acorda pentru cei care câștigă mai puțin de 6.000 net;
ACTUALIZARE 16:35 Principalele declarații ale ministrului Educației, Daniel David:
Voi implementa măsurile ținând cont de principiul raționalității. Orice măsura trebuie să se înscrie la practicile europene și principiul decenței. Așteptăm atâtea resurse cât își permite țara și pe măsura ce eficientizăm Ministerul o să-i aducem în acest sistem cu implicații pe termen scurt, mediu și lung;
Pe termen scurt, nu avem de disponibilizat oameni, ci trebuie să angajăm, și nu modificăm salarii;
Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutantul universitar trebuie să fie salariul brut pe economie, trebuie cuprinse în legea salarizării;
Peste cinci ani, să nu mai amânăm angajamentele pe care le-am făcut pentru Educație;
În ultimii ani, deși numărul de copii din zona preuniversitară a scăzut, numărul de norme didactice a crescut; De ce? Am văzut că am luat mpsuri prin care stabilind numprul minim și maxim de copii într-o clasă, am fragmentat clasele;
În ultimii ani am acceptat degrevările de normă, am redus din normele de interacțiune cu copilul dar păstrezi salariul. Dar foarte interesant degrevările de normă au fost însoțite de plata cu ora;
Bugetul pentru burse a crescut extrem de mult în ultimii ani. Am generat un fond pentru burse care nu se exprimă în performanță în Educație, măcar participarea la Bacalaureat și nu vedem acest lucru;
În norma didactică creștem numărul de ore prin care profesorii interacționează direct cu copii cu două ore;
În cazul profesorilor performanți, care au vechime, vom crea posibilitatea să fie degrevați de timpul de lucru pe care îl au. Este o modificare temporară, un ciclu de studii, patru ani;
În zona elevilor nu schimbăm doar bugetul, ci sistemul de burse. Sistemul are o varietate de burse, foarte compplex. Vreau să propun trei tipuri de burse, de merit - dar va fi definit ca merit, nu mai mult de 15% dintre elevi dintr-o clasă; bursa socială, dar bine gândită pentru elevii care sunt dezavantajați, bursele tehnologice pentru copii din școlile profesionale;
Menținem premiile pentru performanțele la olimpiadă; Cei performanți vor primi mai mult ca până acum;
ACTUALIZARE 17:48 Cea mai impotantă reformă din Sănătate va viza performanța. Măsuri concrete - luna august - regândirea indicatorilor de performanță pentru managerii de spitale și pentru șefii de secție, pentru a evaula mai bine echipele medicale, a spus ministrul Sănătății.
Nu a existat discuția de a reduce sporurile.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-o conferință de presă susținută miercuri la Palatul Victoria, măsurile fiscale pe care le va lua Guvernul pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit lui Bolojan, TVA va crește de la 19% la 21%, cu excepția unor produse care rămân la cota de 11% (alimente, medicamente, lemne pentru foc).
„Vom reaşeza taxa pe valoare adăugată la două cote. Astăzi avem trei cote, de 5, de 11 şi de 19%. Cele două cote la care propunem reaşezarea sunt cota de 11% şi cota de 21%. La cota redusă vor rămâne, aşa cum a fost şi până acum, medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă şi canalizare, apa pentru irigaţii, cărţile, lemnele de foc şi energia termică. Propunem de asemenea ca şi industria Horeca să rămână la acest nivel”, a anunţat şeful Executivului.
O a doua măsură de creştere a veniturilor este cea de creştere a accizelor.
„E o creştere de bază de 10% care se propune pentru băuturile alcoolice, pentru combustibil. La combustibil, la motorină, va funcţiona o schemă de restituire parţială a acestei creşteri către companiile care asigură transportul în România, în aşa fel încât acest şoc să fie parţial atenuat. De asemenea, va creşte şi acciza pentru ţigări”, a anunţat premierul.
Un al treilea element important este creşterea numărului de contributori la Casa Naţională de Sănătate. Avem puţin peste 6 milioane de contributori şi avem peste 16 milioane de beneficiari, a subliniat Ilie Bolojan.
Premierul a mai spus că toate aceste măsuri ar urma să intre în vigoare de la data de 1 august.