"Înlocuim prazul din supermarketuri cu praz românesc, în momentul în care micii producători vor înţelege şi se vor uni în grupuri de producători, care să poată să producă loturi mari, omogene, de praz, cu care să poată să mergă, să facă concurenţă pe piaţa supermarketurilor acestor producători din Uniunea Europeană", spune Ion Gavrilescu, consilier superior Direcţia Agricolă Dolj

În aceste condiţii, niciun fermier nu cultivă suprafeţe mari cu praz. Doar câţiva mici producători se încumetă să mai cultive leguma tradiţională în grădina. Mihai Alexandru are 40 de ani şi cultivă praz de când se ştie. Acum, cultivă, în medie, 1.500 fire de praz pe an. Alege să-l vânda în zona Banatului, pentru că piaţa din Oltenia este alimentată cu praz ieftin, din import.

"De multe ori se vinde, de multe ori nu se vinde, dar suntem datori să-l punem în pământ, că aşa este de ani de zile, se cultivă prazul. Noi aşa am rămas, să punem prazul", spune Mihai Alexandru

„Eu am renunţat de mult la praz. Ne ocupăm de ardei, de castraveţi, morcovi şi alte legume”, spune un alt producător.

Faptul că prazul se cultivă foarte puţin se vede şi în pieţe.

Înainte de Revoluţie, în Dolj, se cultivau, anual, minim 25 de hectare cu praz, iar de aici erau alimentate şi pieţele din alte regiuni ale ţării.