În schimbul de prizonieri de vara trecută dintre SUA și Rusia, președintele rus Vladimir Putin a adus înapoi un asasin, mai mulți spioni și un aliat de preț despre care nu s-a vorbit prea mult în presă: omul din spatele unuia dintre cele mai mari cazuri de abuz de piață cu informații privilegiate, care era, totodată, și una dintre schemele prin care Kremlinul a continuat să își umple visteria în ciuda blocadei economice globale impuse de Occident, potrivit unei investigații Wired.

Vladislav Kliușin ar fi trebuit să aibă o zi foarte grea când judecătorul a respins toate argumentele avocaților lui și apelul prietenilor lui la clemență. Sentința a fost dură: încă nouă ani după gratii într-o închisoare federală din SUA, pe lângă cele 34 de milioane de dolari pe care trebuia să le înapoieze.

Dar Kliușin nu a părut deloc tulburat de hotărârea judecătorului. Rusul de 42 de ani cu afaceri în domeniul tehnologiei părea chiar vesel, la fel cum a arătat și atunci când a fost arestat în apropiere de o stațiune de schi din Elveția în martie 2021, în lunile de detenție ce au urmat, când a fost extrădat în SUA, în timpul procesului pentru fraudă informatică și hacking și atunci când a fost condamnat.

Kliușin „a avut încredere tot timpul că, până la urmă, rușii aveau să îl aducă înapoi”, a spus unul dintre avocații apărării. Kliușin era convins că protectorii lui de la Kremlin îl vor scoate din închisoare înainte de termen.

În mai puțin de un an, s-a dovedit că a avut dreptate. Pe 1 august 2024, Kliușin a fost descătușat și îmbarcat într-un avion cu destinația Moscova. Era unul dintre cele 24 de persoane implicate în cel mai mare și complex schimb de prizonieri organizat vreodată între SUA și Rusia.

Este vorba despre schimbul de prizonieri prin care reporterul Wall Street Journal, Evan Gershkovich, și fostul pușcaș marin Paul Whelan au fost eliberați din Rusia, în timp ce Kremlinul i-a adus acasă pe asasinul FSB Vadim Krasikov, care a ucis un fost luptător cecen la Berlin în 2019, și un cuplu de spioni soț-soție care erau atât de adânc sub acoperire încât copiii lor au aflat că sunt ruși abia când s-au urcat în avion.

În relatările din presă de la acea vreme, Kliușin a fost aproape complet ignorat, cu toate că schema frauduloasă pusă la cale de el a transferat în Rusia un capital în valoare de 93 de milioane de dolari, în ciuda blocadei economice globale impuse împotriva industriei ruse.

Pentru a-i putea elibera pe toți acești ucigași, spioni și asociați ai Kremlinului, forțele de securitate din Rusia au apelat practic la răpiri și luări de ostatici pentru a captura cetățeni americani de pe străzile Moscovei, sub pretextul încălcării unor infracțiuni inventate sau exagerate, pe care apoi să îi folosească ca monede de schimb – totul fiind executat la ordinele lui Putin.

Cu toate că Kliușin nu era în topul listei prizonierilor pe care Moscova și-i dorea, acest escroc financiar era mult mai apropiat și important pentru Kremlin decât sunt dispuse să admită cele două tabere implicate în negocieri.

Pentru necunoscători, viața lui Kliușin a fost ca o poveste de basm în care a pornit din sărăcie și a ajuns să prospere și să aibă tot ce își dorește. A început în domeniul construcției și în marketing, înainte să fondeze compania de IT M13 cu care vindea programe de monitorizare a presei și a mediului online către agențiile guvernamentale rusești.

Printre primii clienți ai săi s-au numărat Ministerul Apărării și biroul administrației prezidențiale, unde șeful propagandei lui Putin a devenit un important susținător al M13.

Programele companiei lui Kliușin au fost folosite pentru a supraveghea sute de canale de Telegram de către un Kremlin care se temea de „introducerea intenționată a unor informații neverificate sau false”, potrivit unui reportaj din presa locală.

Ascensiunea lui Kliușin a fost rapidă, acesta câștigând peste 30 de milioane de dolari în doar 10 ani din contractele pe care le-a semnat cu guvernul rus, ceea ce i-a luat prin surprindere pe rivalii săi din industrie.

„Compania și proprietarul ei sunt necunoscuți pentru cea mai mare parte a comunității IT”, scria un important ziar de afaceri din Rusia în 2021. Poziția câștigată i-a adus influență și admiratori. Un angajat al M13 a spus că o conversație cu Kliușin „este ca și când ai primi o lecție de la un guru”.

Moscova este plină de antreprenori care se îmbogățesc formând relații apropiate cu guvernul rus, însă Kliușin pare să fi atins un cu totul alt nivel, mult mai înalt.

Kliușin și M13 au devenit atât de apropiați de factorii de decizie de la Moscova încât un post media independent a spus chiar că el ar fi una dintre persoanele aflate în spatele unui canal de Telegram asociat cu Kremlinul care a strâns aproape 200.000 de urmăritori.

Cea mai importantă legătură a lui Kliușin cu o persoană din lumea IT-ului este probabil asocierea cu Ivan Ermakov, un hacker urmărit internațional.

Ermakov a activat în Unitatea 26165 din cadrul Direcției principale de informații a Rusiei, GRU, cunoscută în cercurile politice și printre cei din securitatea cibernetică drept „Fancy Bear”.

Grupul de spionaj a devenit cunoscut pentru spargerea rețelelor campaniei prezidențiale a lui Hillary Clinton și a consiliului executiv al Partidului Democrat din SUA – Comitetul Național Democrat (DNC). Acțiunile hackerilor l-au ajutat pe Donald Trump să câștige alegerile prezidențiale din 2016.

Ermakov și Kliușin au mers împreună la Soci pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 2018. După ce Ermakov a ajuns pe lista FBI cu cei mai căutați infractori, Kliușin a păstrat o copie a afișului FBI pe contul său de iCloud.

La acea vreme, Ermakov strângea informații care aveau să fie cruciale pentru următoarea mare afacere a lui Kliușin: investițiile la bursa din America.

Un tipar ciudat a început să apară destul de repede în privința investițiilor făcute la bursă de Ermakov și un angajat al M13: toate tranzacțiile profitabile erau făcute chiar înainte ca firmele în care investeau să își publice rapoartele periodice privind veniturile.

Era ca și când Kliușin și asociații lui aveau acces la informații privilegiate. Exact asta au acuzat și procurorii americani.

Schema de „insider trading” a lui Kliușin și Ermakov a început în prima parte a anului 2018, potrivit investigatorilor. Sistemele mai multor companii care pregătesc rapoarte financiare pentru marile companii cotate la bursă au fost sparte.

În același timp, investițiile lui Kliușin și Ermakov au continuat să se extindă. Aceștia aveau din ce în ce mai mulți clienți noi cărora le vindeau ponturi cruciale pentru a investi în companiile ale căror acțiuni aveau să le aducă cele mai mari profituri. În schimbul informațiilor confidențiale, cei doi își opreau 60% din câștigurile clienților lor.

Kliușin a primit Medalia de Onoare din partea lui Vladimir Putin pe 14 iunie 2020.

În scurt timp, FBI-ul a început să investigheze cazul, iar agenții au realizat că este vorba despre o fraudă la scară mare. „Și cuprindea mai multe industrii și diferite tipuri de companii”, a spus Stephen Frank, fost reporter WSJ. „Primul gând a fost că este o formă de hacking.”

Ermakov a fost mai cumpătat și a rămas în Rusia. Kliușin, însă, a vrut să practice „heli schi” – o formă de schi în care schiorii sunt transportați în vârful muntelui cu elicopterul – în Alpii elvețieni.

Imediat ce a coborât din avionul privat cu care a zburat de la Moscova până la Sion, în martie 2021, agenții elvețieni l-au arestat la cererea FBI-ului.

Oliver Ciric, un avocat elvețian care a preluat imediat cazul lui Kliușin, a susținut că clientul lui a fost arestat doar după ce a refuzat propunerile agenților serviciilor de informații din Marea Britanie și America – mai întâi, într-un bar din sudul Franței, apoi, în Edinburgh – de a spiona împotriva Kremlinului.

Cu toate că nu este neapărat o afirmație nebunească, având în vedere cât de apropiat este Kliușin de administrația lui Putin, Ciric nu a oferit nicio dovadă care să îi susțină aserțiunea.

Kremlinul a cerut apoi Elveției să îl extrădeze pe Kliușin în Rusia întrucât este căutat de autorități pentru fraudă financiară la scară mare – o afirmație ciudată din partea autorităților ruse, având în vedere cât de mulți bani investea Kremlinul în compania lui Kliușin.

Cererea de extrădare venită din partea Statelor Unite a fost aprobată mult mai repede decât se întâmplă de obicei, ceea ce Ciric a spus că se datorează „presiunilor politice”.

Kliușin a fost condamnat în februarie 2023. Doar șase săptămâni mai târziu, autoritățile ruse l-au răpit practic pe jurnalistul american Evan Gershkovich, acuzându-l că lucrează ca spion. Potrivit reporterului WSJ, el și Whelan au fost arestați de agenții ruși pentru a obține mai apoi eliberarea lui Krasikov și a celorlalți prizonieri.

Investigația Wired arată că întreaga operațiune de abuz de piață cu informații privilegiate condusă de M13 a făcut parte din strategia Moscovei de a susține economia rusă din surse ilicite, evitând sancțiunile impuse de SUA și Occident.