Imaginile video cu drona care explodează chiar deasupra clădirii Kremlinului, centrul puterii politice rusești și unul dintre cele mai importante simboluri ale țării, a declanșat un întreg val de acuzații din toate părțile – de la Moscova la Washington și a dus la discuții aprinse despre ce s-ar fi putut întâmplat în realitate, în condițiile în care acuzațiile rușilor că a fost vorba de un atac ucrainean sunt puțin plauzibile și par să se înscrie în modelul clasic folosit de propaganda regimului rus.

Rusia acuză Ucraina că a plănuit și pus în aplicare un atentat de asasinat împotriva dictatorului rus, Vladimir Putin.

De cealaltă parte, guvernul de la Kiev neagă că a avut ceva de-a face cu acest incident. Președintele Volodimir Zelenski a fost citat spunând: „Noi nu îl atacăm nici pe Putin, nici Moscova. Noi luptăm pe teritoriul nostru, ne apărăm satele și orașele. Nu avem arme suficiente pentru asta, de aceea nici nu le folosim în altă parte. Pe Putin îl lăsăm justiției”.

Până acum, guvernul american nu a făcut vreo afirmație clară în privința incidentului de la Kremlin.

Între timp, scrie The Guardian, experții vorbesc de posibilitatea ca atacul cu dronă să fi fost, de fapt, o operațiune sub steag fals a regimului de la Moscova.

Volodimir Zelenski a precizat, așa cum am menționat anterior, că unica sa grijă este apărarea teritoriului ucrainean de invazia rusească.

Totuși, este cunoscut că Ucraina a mai lansat atacuri cu drone în Rusia și în Crimeea ocupată, însă nu le revendică, în mod obișnuit. Un astfel de atac asupra Kremlinului ar fi cea mai îndrăzneață acțiune de până acum.

„Dacă presupunem că a fost vorba de un atac ucrainean, putem să spunem că a fost o lovitură de demonstrație – să le arate rușilor că există și capacitate și intenție - «să nu credeți că Moscova e în siguranță»”, spune Mark Galeotti, specialist și analist de securitate, într-un mesaj pe Twitter.

Galeotti avertizează și că referirea la această lovitură ca la „un atentat la viața lui Putin”, așa cum a făcut-o regimul de la Moscova, înseamnă „a juca după cum cântă Kremlinul”.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Peskov, a spus că dictatorul „nu se afla la Kremlin în momentul atacului”.

„Este de notorietate că Putin rareori merge la Kremlin, cu atât mai puțin stă acolo peste noapte”, a continuat Galeotti.

Mick Mulroy, fost secretar adjunct pentru apărare și fost ofițer CIA, a declarat pentru BBC că Ucraina urmărește îndeaproape mișcările lui Putin, așa că este puțin probabil să nu fi știut că dictatorul rus nu se află la Kremlin la acel moment.

Și șeful diplomației americane a avertizat că tot ce spune Kremlinul „trebuie luat nu cu un grăunte de sare ci cu o solniță întreagă”.

Mai mulți experți au acuzat  Rusia că a orchestrat din nou o operațiune sub steag fals, o operațiune plănuită cu intenția de a da vina pe adversar pentru ea.

Incidentul de la Kremlin vine într-un moment de cotitură în război, în pregătirea mult așteptatei contra-ofensive ucrainene.

Întrebat de ce ar vrea Rusia să acuze Ucraina de atentat pentru asasinarea lui Putin, Zelenski a răspuns:

„Este foarte simplu. Rusia nu are nicio victorie. Putin nu mai poate să-și motiveze societatea și nu mai poate doar să-și trimită soldații la moarte. Acum are nevoie de ceva care să-i motiveze pe ruși să meargă înainte”.

„Rusia ar putea să orchestreze acest incident pentru a-l folosi ca pretext pentru o operațiune care să-l țintească pe președintele Zelenski – au mai încercat asta în trecut”, a spus și Mick Mulroy.

Analiștii occidentali spun că răspunsurile regimului de la Kremlin după incidentul cu dronă au fost foarte bine coordonate. S-a discutat și de faptul că nu au existat alte relatări ale evenimentului înainte de anunțul oficial al Kremlinului, la 12 ore de la momentul exploziei, preluat, apoi, de presa de stat de la Moscova.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank american, a transmis că Rusia a orchestrat, cel mai probabil, atacul, pentru a sublinia că există un „pericol existențial” la adresa cetățenilor ruși și să pregătească terenul pentru o mobilizare și mai amplă.

„Este extrem de puțin probabil ca două drone să fi putut să penetreze multiple nivele de securitate aeriană și să se detoneze înainte de a fi doborâte chiar în inima Kremlinului, mai ales într-un fel care să ofere imagini spectaculoase prinse frumos pe cameră”, a transmis ISW într-un raport.

Mai mult, incidentul a coincis și cu organizarea ceremoniilor de sărbătorire a Zilei Victoriei, menționat și de Kremlin în comunicatul său inițial, tot o încercare de a acredita ideea unui atac la adresa simbolurilor rusești.

ISW este de părere că Kremlinul ar putea să folosească incidentul pentru a justifica anularea sau limitarea drastică a ceremoniilor, deja anunțate ca urmând să fie de o anvergură mai mică față de anii trecuți.

Consilierul prezidențial ucrainean, Mihailo Podoliak, a declarat pentru BBC că atacarea Moscovei nu ar avea niciun sens pentru eforturile de război ale guvernului de la Kiev, dar că ar putea să fie o justificare foarte bună pentru Kremlin pentru ca rușii să atace ținte civile din Ucraina.

Bineînțeles, atacul a pornit o rafală de răspunsuri din partea acoliților lui Putin. Ridicolul fost locțiitor al dictatorului rus, Dmitri Medvedev, a spus că este timpul „să-l eliminăm fizic pe Zelenski și pe clica lui”, în timp ce Viaceslav Volodin a vorbit de folosirea armelor „capabile să oprească și să distrugă regimul terorist de la Kiev”.

Conform ISW, bloggerii militari naționaliști au cerut și ei escaladarea războiului de către Rusia, „criticând”, totodată, Kremlinul pentru că a permis Ucrainei să treacă de multiple „linii roșii” fără represalii.