Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu a declarat, miercuri, la Interviurile Digi24.ro, referindu-se la „propagandă rusă în România”, că Autoritatea nu intervine în dezbaterile politice „sau în joaca politică”, ci „este formată din profesioniști care lucrează pe litera legii cât și în spiritul ei”. „În momentul de față nu ai o bază legală în România ca eu să mă duc la postarea politicianului X și să-i spun că o dau jos, sau să am puterea s-o dau jos”, a explicat acesta.
„Cred că cea mai mare încercare pe care o au România și statele din Vest astăzi este dezinformarea. Este un flagel cu care ne confruntăm în fiecare zi și față de care trebuie să construim o reziliență, construită și ea la rândul ei din niște elemente foarte complexe.
Vă dau cel mai simplu exemplu de propagandă rusă în România. Eram în Parlamentul României și împreună cu președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, pentru a vota bugetul și am auzit un partid politic care ne acuza că ANCOM-ul închide site-uri, etc – un lucru complet fals. ANCOM nu intervine în dezbaterile politice sau în joaca politică, ci este o autoritate formată din profesioniști care lucrează pe litera legii cât și în spiritul ei. Este un gen de dezinformare pură, pentru că în momentul de față nu ai o bază legală în România ca eu să mă duc la postarea politicianului X și să-i spun că o dau jos, sau să am puterea s-o dau jos”, spune Pavel Popescu.
Vicepreședintele ANCOM spune că dezinformarea este folosită „cu foarte mult succes” ca principală armă în războiul hibrid folosit de Rusia în România.
„Ceea ce este îngrijorător în aceste zile pentru noi ca Autoritate și ar fi trebuit să fie pentru toate instituțiile din România este capacitatea incredibilă de replicare în mediul online a acestor informații, ce conțin dezinformare, prin noile tehnologii. De exemplu, inteligența artificială. Este absolut șocant că în mediul online a ajuns la ordinea zilei acele videouri pe care le poate viziona absolut oricine. Cu premierul României am văzut videoclipuri, cu miniștri din Guvern sau cu specialiști de pe micile ecrane, care, cu vocea lor modificată, propagă tot felul de informații...Asta este una dintre cele mai mari provocări împotriva căreia trebuie să luptăm. Ideea de bază este că educația fiecărui cetățean este cheia”, afirmă Popescu.
Acesta precizează că „trebuie să ai în primul rând o bază legală ca să poți să activezi ca instituție a statului român (...) pentru a semnala, nu a scoate din online, astfel de postări”.
„Ce înseamnă acest lucru? De exemplu. Comisia Europeană deschide o investigație împotriva unei platforme, să zicem pe zona de antisemitism, și Comisia vine la autoritățile responsabile de ceea ce înseamnă Digital Service Act – regulamentul european care va intra în vigoare pe 17 februarie - și le spune autorităților respective, în speță ANCOM, «vă rog ca în România să strângeți date, să vă asigurați ca și coordonatori ai acestui proiect», pentru că ANCOM e definit ca fiind coordonator cel care adună sub umbrela sa toate datele și toate comunicările cu instituțiile ce intră sub incidența acestui regulament european. Să strângeți datele cu privire la postările antisemite și de ură din spațiul online și să le trimiteți la Comisie. Rolul ANCOM este să facă această informare la nivelul instituției și rolul fiecărei instituții care este responsabilă în spațiul online, pentru că ideea de bază a acestui Digital Service Act este următoarea: tot ce este interzis în offline azi, este interzis și în online.
Adică, drogurile sunt interzise în offline, n-ai voie să vinzi droguri pe stradă, nici pe internet. ANCOM nu se substituie autorităților care sunt responsabile de urmărirea produselor interzise. În cazul exemplului pe care vi l-am dat cu antisemitismul, CNCD este instituția din România care este responsabilă să adune aceste informații, să le livreze ANCOM, să le livrăm mai departe.
România are cadru legal pentru a combate dezinformarea. Avem dezinformarea inclusiv în strategiile principale pe care le au instituțiile în România, dar ce nu are Europa este un plan cu privire la resursele pe care le punem în combaterea dezinformării. Pentru a combate dezinformarea, pentru a educa cetățeanul...ce înseamnă a combate dezinformare? Dacă există o știre falsă cu privire la brandul dvs în online, ca să combați acea dezinformare trebuie să ajungi la numărul minim de oameni care au fost atinși de știrea falsă, măcar o dată, ca să fiți prezenți și să demonstrați că e o știre falsă. Asta înseamnă resurse.
În condițiile în care ai rețele de criptomonede și grupuri de hackeri non-statali, sponsorizați de statele despre care vorbeam, neprietenoase, imaginați-vă că acele resurse se bagă cu milioanele pentru promovarea știrilor false. Atunci și Comisia Europeană trebuie să vină cu resurse. Am ridicat această problemă la nivel european în fața partenerului strategic care a venit la noi cu o propunere, suntem la nivel de discuție, de deschidere în România a unui Centru de luptă împotriva dezinformării regional”, a mai declarat oficialul.