În timp ce premierul ungar Viktor Orban se afla la Bruxelles și își dădea acordul alături de ceilalți lideri UE pentru ca Ucraina și Republica Moldova să primească statutul de țări candidate la UE, ministrul său de justiție, Judit Varga, s-a alăturat membrilor partidului belgian Vlaams Belang și altor partide de extremă dreapta pentru a semna o declarație în care afirmă că „se tem” că actuala criză din Europa „va fi folosită în mod abuziv de către Uniunea Europeană pentru extinderea puterii sale”, relatează Politico.eu.

Extrema dreaptă se referă în special la ideea de a crea o armată europeană ca parte a unei Uniuni Europene care impune idei de la centru.

Extremiștii critică, de asemenea, mecanismul de condiționalitate al UE care leagă bugetul blocului european de respectarea standardelor statului de drept și spun că această măsură „urmărește să forțeze statele membre să urmeze necondiționat linia Uniunii Europene centralizate”.

Marine Le Pen, lidera partidului de extremă-dreapta din Franța, nu a participat personal la reuniune din cauza evenimentelor politice în curs de desfășurare după recentele alegeri legislative din țara sa, dar a declarat că partidul său „se va angaja pe deplin” să consolideze și să lărgească alianța de extremă-dreapta care, „în respectul diferențelor”, susține ideea statului suveranist.

Viktor Orban ceruse luni ca Ucraina și Republica Moldova să primească statutul de țări candidate concomitent cu Bosnia și Georgia, o condiție ce a suscitat temeri că Ungaria și-ar putea exercita dreptul de veto pentru a bloca statutul de candidat la aderare pentru Ucraina și Moldova. Ulterior, premierul ungar s-a răzgîndit, după ce a fost sunat de Volodimir Zelenski. Orban i-a transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că Ungaria susţine cererea Ucrainei de a obţine statutul de candidat la UE şi că ar trebui eliminate cât mai curând posibil obstacolele birocratice din calea aderării efective a Ucrainei la UE. 

Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE. Decizia „istorică” a fost luată în unanimitate joi seara de liderii UE.