Războiul fals al Europei cu China s-a sfârșit. După ani de zile în care și-a îmbunătățit arsenalul pentru a purta un adevărat război comercial, Europa arată acum că este dispusă să se poarte dur cu China, scrie Politico.
Autoritățile din UE au tăbărât asupra birourilor din Olanda și Polonia ale Nuctech, un producător de scanere de securitate folosite în aeroporturi, într-un caz care are legătură cu una dintre cele mai vechi dispute dintre Europa și China – subvențiile de stat generoase oferite de Beijing pentru a ajuta firmele chineze să vândă produsele la prețuri mult mai mici decât cele ale competitorilor europeni.
Nuctech a fost condusă la un moment dat de Hu Haifeng, fiul predecesorului lui Xi Jinping, Hu Jintao. Reacția Chinei a fost pe măsura așteptărilor: Raidul „subliniază continuarea deteriorării mediului de afaceri al UE și trimite un semnal extrem de negativ tuturor companiilor străine”, a transmis misiunea Chinei în UE.
Măsura luată de Bruxelles vine cu puțin timp înainte de călătoria liderului chinez Xi în Europa – prima din ultimii 5 ani – care îl va duce în Franța, Serbia și Ungaria și marchează o schimbare majoră a felului în care Europa este pregătită să abordeze problemele comerciale cu China.
Timp de mai mulți ani, Bruxellesul a adoptat o atitudine foarte indulgentă față de Beijing, căutând să ajungă la o înțelegere, de obicei, fără sorți de izbândă, privind subvențiile de stat și supracapacitatea de producție din unele sectoare industriale, precum oțelul, aluminiul și tehnologia verde, mai degrabă decât să aleagă calea confruntării directe și a războiului comercial de tip „un ochi pentru un ochi”.
Acum, cărțile au fost date pe față, după ce europenii au ajuns la concluzia că trebuie să protejeze tehnologiile cele mai importante. După investigația lansată în octombrie de UE privind ajutorul de stat oferit de Beijing pentru producătorii chinezi de mașini electrice, Bruxellesul a venit acum cu noi anchete în domeniul turbinelor eoliene și echipamentelor medicale pentru a „reechilibra parteneriatul UE-China”.
„Ne place competiția dreaptă. Ceea ce nu ne place este atunci când China inundă piața cu mașini electrice subvenționate masiv. Cu asta ne luptăm. Competiție – da, dumping – nu. Aceasta trebuie să fie deviza noastră”, a spus miercuri Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Postura mai agresivă a Europei are și avantaje, dar prezintă și pericole. Pe de-o parte, poziția mai robustă a UE față de China reprezintă o mână întinsă aliaților anti-China din SUA, care s-au arătat mereu dezamăgiți de maniera blândă cu care Europa a abordat problema.
Pe de altă parte, înseamnă și că Europa trebuie să fie pregătită de un contraatac din partea Beijingului și de o perioadă tumultoasă de conflictul economic.
Investigațiile privind subvențiile Beijingului nu reprezintă singurul semn că atitudinea Bruxellesului față de Beijing s-a schimbat. În interiorul UE, se pun presiuni tot mai mari pentru combaterea proiectelor masive de investiții în infrastructură ale Chinei, sub denumirea de Noul Drum al Mătăsii (Belt and Road), cu care Beijingul își extinde strategic influența prin construirea de porturi și drumuri care leagă Asia de piețele europene.
Primele încercări ale Europei de a răspunde inițiativei Chinei au fost foarte ineficiente, dar, acum, documente interne ale Comisiei Europene obținute de Politico arată că UE are o strategie mult mai clară legată de nevoia de a pătrunde serios în zonele cheie din Africa și Asia Centrală pentru industria minieră și energetică.
În sectorul confecțiilor, Bruxellesul se pregătește să abordeze problema aplicațiilor chinezești de comerț online, precum Shein, care este aproape de a fi desemnată în UE drept o „foarte mare platformă online”, ceea ce o va expune unor reguli și supravegheri mult mai stricte în conformitate cu legile de moderare a conținutului.
Întrebarea care se pune acum este unde – și cum – va reacționa Beijingul.
De fiecare dată când Europa crește miza, China pare să aibă un răspuns pregătit. China s-a dovedit foarte abilă în trecut la aplicarea strategiei „divide și cucerește”, amenințând, spre exemplu, să cumpere avioane Boeing în loc de Airbus sau să nu mai importe vinuri din Franța și Spania.
Folosind aceste tactici, China l-a forțat pe comisarul european pentru comerț de la acea vreme, Karel De Gucht, să renunțe la ofensiva pe care o lansase în 2013 împotriva industriilor de telecomunicații și energie solară ale Beijingului.
Mai recent, China a jucat cartea „pământurilor rare”, restricționând aprovizionarea cu galiu și germaniu, două materiale folosite în producția de cipuri, după ce SUA au convins Olanda să blocheze o parte din exporturile de cipuri performante produse de ASML pentru China.
În ciuda amenințărilor din partea Beijingului, von der Leyen nu are prea multe opțiuni, în special acum când se luptă să câștige al doilea mandat ca președinte al Comisiei – o mișcare ce necesită sprijinul Franței, principala susținătoare a măsurilor de protejare a industriei europene de China.
„Dacă von der Leyen nu apăsa pe trăgaci acum, atunci când?” a spus un diplomat UE, referindu-se la alegerile europene ce vor avea loc la începutul lunii iunie.
„În trecut, am făcut greșeala de a deveni dependenți de petrolul și gazul rusesc. Trebuie să nu repetăm acea greșeală cu China, depinzând de banii, materiile prime și tehnologiile ei”, a spus și secretarul-general al NATO, Jens Stoltenberg.
Germania, însă, este ceva mai reticentă să se alăture unei confruntări cu China pentru că produce mașini acolo și a devenit dependentă de piața uriașă de consum a Chinei.