Donald Trump este departe de a ajunge din nou la Casa Albă, dar germanii se tem deja de posibila revenire a fostului președinte american, care a amenințat că va lăsa cu ochii în soare țările din NATO care nu cheltuie cel puțin 2% din buget pentru apărare. Fără protecția umbrelei nucleare a Statelor Unite, Germania și, totodată, întreaga Europă ar fi mai expuse ca niciodată în fața pericolului venit din partea lui Vladimir Putin, scrie Politico.

Spre deosebire de Marea Britanie sau Franța, Germania nu are propriul său arsenal nuclear, iar un sondaj recent a arătat că aproape 60% din populația țării nu ar vrea ca Germania să dețină arme nucleare.

Este greu de stabilit cu precizie cât de mare este pericolul la care s-ar expune o țară ce a trăit în siguranță sub protecția americană timp de 75 de ani, dar ar fi o mare greșeală ca această amenințare să fie ignorată, întrucât nici victoria Rusiei în Ucraina și nici victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din noiembrie nu sunt scenarii imposibile.

„Este o discuție foarte complexă pe care ar fi mai bine să nu o continuăm”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, despre posibilitatea unei Germanii nucleare. „O dezbatere este ultimul lucru de care avem nevoie. Ar fi o escaladare inutilă.”

Totuși, dezbaterea și intensificarea conflictelor din regiune s-ar putea să devină inevitabile, dată fiind situația îngrijorătoare de pe teren.

Conducerea armatei germane consideră că țara mai are cel mult opt ani în care să se poată pregăti pentru momentul când Putin va încerca să pună mâna pe încă o bucată din Europa.

„Nu există nicio șansă ca Putin să aștepte între cinci și opt ani. Avem doar un an sau doi”, a spus Maximilian Terhalle, un expert în domeniul militar și de securitate din Germania.

Mulți politicieni germani au încercat să rezolve problema punând responsabilitatea apărării Europei pe seama altor țări. Una dintre idei ar fi ca forțele nucleare ale Franței să fie „europenizate” într-un fel sau altul și ca, împreună cu Marea Britanie, să existe un dialog strategic despre „securitatea colectivă”.

Criticile dure ale lui Trump la adresa NATO pe care le-a făcut în 2018 au stârnit discuții asemănătoare, dar dezbaterea a fost dată uitării repede după ce fostul președinte nu a mai câștigat un nou mandat.

La începutul anilor '60, cancelarul Konrad Adenauer, care avea propriile sale îndoieli legate de încrederea în Statele Unite, a abordat problema includerii Germaniei sub umbrela nucleară a Franței cu președintele francez Charles de Gaulle, însă a fost refuzat politicos.

De atunci, poziția Franței s-a mai schimbat – nu neapărat pentru că francezii ar fi îngrijorați de soarta germanilor, ci din cauza costurilor.

În încercarea de a mai reduce din costurile menținerii în funcțiune a arsenalului nuclear francez, președintele Emmanuel Macron a invitat Germania și alte țări să contribuie la „Force de frappe”, cunoscută și ca Forța de descurajare nucleară, acum câțiva ani, dar Berlinul nu s-a arătat deloc interesat.

O explicație pentru acest răspuns rece este că Franța ar vrea să rămână în control total asupra arsenalului nuclear. Impasul scoate în evidență eroarea fatală a oricărui tip de soluție europeană: dacă 27 de națiuni reușesc cu greu doar să sancționeze Rusia, cât de greu le va fi să ajungă la un acord în privința lansării unei bombe nucleare împotriva Moscovei?

Chiar dacă toate părțile ar fi acord să adune laolaltă arsenalul nuclear al Franței și Marii Britanii, Europa ar avea doar aproximativ 550 de focoase nucleare. Strategii militari spun că nu ar fi destul pentru a descuraja agresiunea rusă asupra Europei, întrucât Moscova are în jur de 6.000 de focoase nucleare la dispoziție.

Europa ar mai avea nevoie de 1.000 de arme nucleare strategice pentru a se proteja de Rusia, potrivit lui Terhalle.

Chiar dacă SUA ar accepta să vândă Germaniei arme nucleare – o posibilitate mai mare dacă Trump ajunge președinte – Berlinul ar fi forțat să se retragă din Tratatul de Neproliferare Nucleară semnat în 1968, ceva ce ar fi imposibil sub conducerea actuală a Germaniei.

Până acum, cancelarul Olaf Scholz a încercat să evite cât mai mult dezbaterea legată de armele nucleare. Dar, din cauza posibilei reveniri a lui Trump la Washington și a felului în care decurge războiul din Ucraina, Berlinul nu va putea evita această discuție la nesfârșit.

„Suntem în criză de timp”, a mai spus Terhalle.