Campania agresivă de cucerire de teritorii a lui Vladimir Putin i-a forțat pe liderii Uniunii Europene să își facă propriile planuri de extindere, care includ acum până la opt noi potențiali membri, scrie Politico.
Inițiativa istorică de extindere a Uniunii Europene vine, însă, cu anumite riscuri. Prin adăugarea de noi membri, printre care s-ar putea număra și Ucraina, cu potențialul său agricol uriaș, ar deschide o cutie a Pandorei de probleme.
Pentru un nou val de aderări va fi nevoie de reforme vaste, iar acest lucru va declanșa cel mai probabil ani de conflicte interne toxice între statele care fac deja parte din UE.
„Acesta este momentul să fim curajoși și să ne schimbăm abordarea față de extindere - să luăm cele șase țări din Balcanii de Vest, fiecare dintre ele, și Ucraina și Moldova cu totul în familia noastră”, a spus ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg pentru Politico.
„Extinderea nu este o întreprindere birocratică... este vorba despre exportarea și protejarea unui anumit model de viață al democrațiilor occidentale libere și deschise”, a spus Schallenberg.
Extinderea UE este de așteptat să fie una dintre temele principale abordate de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul anual despre starea Uniunii Europene pe care aceasta îl va susține pe 13 septembrie.
Critic este faptul că Germania și Franța par să fie de acord cu expansiunea. Cancelarul german Olaf Scholz vorbea la începutul acestui an despre o Europă „lărgită”.
Dar când ar fi momentul potrivit pentru extindere. Președintele Consiliului UE, Charles Michel, a propus ca noii membri să fie admiși până cel mai târziu în 2030. Președintele francez Emmanuel Macron susține ideea unei expansiuni în mai multe etape, statele vizate putând accesa piața unică mai întâi, urmând ca mai apoi să devină membrii în toată regula.
Ministrul austriac de externe a propus ca țările candidate să se alăture mai întâi ca observatori în Comitetul Politic și de Securitate UE (PSC), unde se iau decizii de politică externă.
Noua inițiativă pentru o Europă mai mare marchează prima încercare de extindere a blocului comunitar de la aderarea Croației în 2013. Discuțiile legate de primirea Turciei s-a terminat în 2011, atunci când președintele francez Nicolas Sarkozy a spus răspicat „nu”.
„Vrem să transmitem un semnal pozitiv Ucrainei, dar lucruri precum această propunere de a oferi serviciilor de informații ale Ucrainei mai multă putere în privința corupției poate trimite un mesaj greșit”, a spus un diplomat dintr-o țară din vestul Europei. În același timp, Ucraina rămâne „o țară foarte coruptă”.
Politica agricolă este cel mai clar subiect care va provoca tensiuni în rândul membrilor UE și care va trebui abordată în timpul discuțiilor de aderare dintre Bruxelles și Kiev.
Exporturile de grâu ieftine din Ucraina ar putea inunda Uniunea Europeană și i-ar sufoca pe fermierii puternic subvenționați din blocul comunitar. Polonia și alte câteva țări UE și-au închis deja granițele pentru exporturile de grâne din Ucraina, spunând că măsura este menită să îi protejeze pe fermieri.
Ca de obicei, problemele politice nu sunt niciodată prea departe. O expansiune majoră a UE ar muta centrul de gravitație al blocului comunitar spre est, ceea ce ar putea dilua influența decisivă a Franței și Germaniei în privința deciziilor esențiale.
Dezbaterea subiectului expansiunii UE va fi abordat în următoarele luni, inclusiv în cadrul celei de-a treia întâlniri a Comunității Politice Europene ce va avea loc în Spania pe 5 octombrie. Michel plănuiește să se întâlnească cu liderii UE în grupuri mici înainte de summit pentru a vedea care este poziția acestora în privința extinderii.
Cu toate că atenția este îndreptată cel mai mult asupra Ucrainei, candidații mai mici bat și ei la porțile UE.
Președintele Kosovo, Vjosa Osmani, a cărei țară a înaintat oficial cererea de aderare la UE anul trecut, a salutat decizia de a aborda problema expansiunii, dar s-a arătat îngrijorată de lentoarea cu care UE trece la acțiune.
„Credem că este în interesul tuturor ca toate țările din Balcanii de Vest să se alăture”, a spus Osmani, care a adăugat însă că țările nu sunt dispuse să aștepte la nesfârșit până când UE va lua o hotărâre. „Este greu să nu devii nerăbdător, mai ales când tu faci tot ceea ce ți se cere și apoi nu se întâmplă nimic.”