Flota fantomă a Rusiei, care operează în afara sectorului maritim oficial și fără asigurări, a devenit o problemă tot mai mare pentru Europa și amenință, mai nou, Suedia. Din cauză că vasele nu fac parte din forțele armate, NATO nu poate face prea multe împotriva lor, iar efectul sancțiunilor UE va fi unul foarte lent, scrie Politico. Așadar, ce poate face Europa în tot acest timp?

Cu toate că este imposibil să blocheze complet această armadă subversivă a lui Putin, există pași pe care UE îi poate face ca să îngreuneze afacerile Rusiei.

Pentru a ajunge la destinație, care de obicei este un port din India sau China, vasele fantomă ale Rusiei trebuie să treacă prin apele unor țări NATO, întrucât o bună parte din petrolul rusesc este exportat prin porturile de la Marea Baltică.

Dar călătoria acestor petroliere învechite și neasigurate prin Marea Baltică prezintă un risc ecologic pentru membrii NATO din regiune - iar situația este încă și mai grea din cauză că vasele sunt în stare proastă de funcționare.

Ceea ce face ca lucrurile să fie și mai periculoase este faptul că echipajul multor vase refuză ajutorul autorităților locale în navigarea apelor dificile din jurul strâmtorilor daneze.

Petrolierele fantomă au început mai nou să ancoreze în largul coastei de est a insulei suedeze Gotland, acolo unde se ocupă cu transferul de petrol de la o navă la alta.

Procesul are loc la mică distanță de limita de 12 mile nautice care marchează apele teritoriale ale unei țări, ceea ce înseamnă că deși vasele se află în zona economică exclusivă a Suediei, țara nu poate face aproape nimic ca să le alunge.

Petrolierele au la bord echipamente de comunicații care nu sunt necesare vaselor comerciale. Ele par să aibă un rol dublu, funcționând și ca stații de spionaj.

„Dacă trăiești în Gotland, te obișnuiești cu lucruri ciudate”, a spus Solveig Artsman, o localnică ce a trăit toată viața pe insula suedeză din Marea Baltică.

Artsman și-a adus aminte că, în 2016, un vas care plecase din Sankt Petersburg și transporta mașini a început să staționeze aproape de portul Visby, cu toate că marfa pe care o transporta nu trebuia descărcată acolo. „Mi-am adus aminte de această navă [pentru transportul] de mașini atunci când vasele fantomă au început să vină aici.”

Odată cu aderarea Suediei la NATO, Gotland a devenit insula cu cea mai importantă poziție strategică din Marea Baltică a alianței. Lucruri excepționale s-au întâmplat în Gotland cu mult înainte de conflictul cu Rusia.

În aprilie 1961, paznicul farului din När, de pe coasta de sud-est a insulei, a primit un semnal SOS de la un vas din apropiere. El a apelat imediat la paza de coastă, dar a observat că vasul era ancorat și nu părea să fie în vreun pericol.

30 de minute mai târziu, doi ofițeri din marina sovietică - căpitanul vasului și un subordonat - s-au apropiat de far, după ce au ajuns la mal cu o barcă de salvare. Marinarul subordonat s-a răzgândit și s-a întors pe vas, dar căpitanul a rămas și părea că are ceva de comunicat.

Căpitanul s-a dovedit a fi un lituanian care dorea să dezerteze și să fugă în Occident. Numele lui era Jonas Pleskys, iar povestea sa l-a inspirat pe Tom Clancy să scrie romanul „Vânătoarea lui Octombrie Roșu”.

Iar în 2007, o companie deținută majoritar de Rusia, a venit în Gotland să ceară permisiunea de a închiria exclusiv portul Slite, din estul insulei, pentru câteva luni.

Artsman, care la acea vreme era un membru al consiliului insulei, s-a opus cererii, dar a pierdut și a fost denunțată ca fiind rusofobă. Astăzi, este clar că aprobarea cererii nu a fost cea mai bună idee: compania în cauză era Nord Stream.

Spionajul este un subiect încă și mai important acum că Gotland face parte din NATO. Rusia vrea să afle ce planuri au Suedia și NATO pe cea mai mare insulă din Marea Baltică.

Flota fantomă a Rusiei va fi vizată de următorul val de sancțiuni UE, potrivit ministerului suedez de externe, Tobias Billstrom. Dar cu toate că impunerea sancțiunilor este o opțiune mai bună decât să nu fie adoptată nicio sancțiune, procesul va dura foarte mult timp până când se va finaliza.

Flota ar fi compusă din peste 1.400 de vase care trebuie identificate și investigate, iar proprietarii lor trebuie găsiți. Mai mult, de fiecare dată când un vas este sancționat, alte două îi iau locul. SUA au impus deja astfel de sancțiuni, dar este o muncă foarte grea și lentă.

Între timp, însă, țările UE pot face două lucruri care ar avea un efect rapid asupra flotei fantomă.

În primul rând, prin proiectul de supravegherea maritimă a Agenției Europene de Apărare (MARSUR), UE ar putea să identifice și investigheze toate vasele fantomă suspecte care traversează apele statelor membre.

UE ar putea, de asemenea, să apeleze la Planul de Acțiune pentru Marea Baltică. Acest acord interguvernamental, pe care și Rusia l-a semnat, este un „program strategic de măsuri și acțiuni pentru atingerea unei stări ecologice bune” în Marea Baltică.

Din moment ce transferul de petrol de la o navă la alta nu respectă reglementările acordului, celelalte semnatare ar avea dreptul să încerce să intervină atunci când aceste transferuri au loc.

Cele două măsuri nu ar bloca total flota fantomă, însă ar face ca activitățile ei să nu mai prezinte un pericol atât de mare pentru Gotland, chiar dacă incidentele misterioase de pe insulă și din jurul ei vor continua - până la urmă, este o consecință inevitabilă a faptului că se află între Occident și Rusia.