Ani în șir, Germania și aliații săi iubitori de austeritate au fost liderii Europei în domeniul fiscal. Motto-ul lor era simplu: Fără datorii comune, fără salturi bugetare și absolut fără cecuri în alb pentru Bruxelles. Această coaliție a națiunilor bogate din nord - Austria, Danemarca, Suedia, Finlanda și Țările de Jos - a ținut strâns baierele pungii Uniunii Europene, câștigând bătălii bugetare în fața Europei de Sud. Dar apar fisuri în frontul unit al nordului, remarcă POLITICO.

Războiul de la frontierele Europei, schimbările economice și un președinte al Statelor Unite care intenționează să-și retragă țara din NATO au forțat o regândire – iar alianța frugală se clatină chiar în momentul în care UE se pregătește pentru următoarea mare confruntare bugetară, comentează POLITICO.

În trecut, aceste țări frugale au dezvoltat o „strategie bine închegată și bine pregătită pentru a opri ideile care aveau legătură cu creșterea cheltuielilor”, a declarat pentru POLITICO un oficial guvernamental al UE cu experiență în supravegherea mai multor negocieri bugetare.

Dar viitoarele negocieri privind bugetul 2028-2034 promit să fie „complet diferite”, potrivit oficialului, care, la fel ca alții citați în articol, a cerut să-i fie garantat anonimatul, deoarece nu au voie să vorbească în mod oficial.

„Un grup de țări nordice și baltice [dezvoltă] o viziune diferită, axată pe problema securității, care le distinge de celelalte frugale, precum Olanda și Austria”, a declarat pentru POLITICO Eulalia Rubio, analist al think tank-ului Jacques Delors Institute.

Suveranitatea a devenit noul strigăt de mobilizare, și chiar și adepții liniei dure, cum ar fi Danemarca sau Finlanda, sunt mai deschiși la ideea de a slăbi controlul strict al cheltuielilor pentru a consolida apărarea colectivă a UE și reziliența împotriva amenințărilor externe.

Un semn esențial al acestei schimbări a apărut în timpul discursului de Anul Nou al prim-ministrului danez Mette Frederiksen, care i-a uimit pe veteranii UE susținând mai multe cheltuieli pentru apărare, ajutoare de stat și investiții în suveranitatea Europei.

Pentru o țară mult timp sceptică cu privire la o integrare mai profundă în UE, cuvintele lui Frederiksen au marcat o schimbare seismică.

Strecurată între ofensiva dură a Rusiei în Ucraina și un președinte american care dorește să smulgă Groenlanda din țara sa, Frederiksen a adoptat idei de suveranitate a UE în stil francez, pe care Copenhaga le-a considerat până de curând ca fiind de neconceput.

„Privim ajutoarele de stat cu alți ochi, privim datoria comună cu alți ochi și privim bugetul UE cu alți ochi. Sunt vremuri noi”, a declarat Frederiksen în cursul unui interviu acordat în decembrie.

Analiștii au salutat remarcile sale ca fiind un punct de reper în relația Danemarcei cu UE și o potențială fisură în cadrul alianței nordice-germane.

„Frederiksen și-a schimbat personal poziția cu 180 de grade”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, analist la think tank-ul Bruegel.

În opinia sa, acest lucru îi va permite prim-ministrului să „maximizeze influența Danemarcei” în timpul negocierilor bugetare, deoarece ea poate acționa ca un constructor de punți între diferite grupuri de țări.

Aceasta nu este o evoluție minoră. Frederiksen este unul dintre cei mai stabili și experimentați lideri ai UE, iar țara sa va deține președinția prin rotație a Consiliului UE la sfârșitul acestui an – ceea ce va oferi Copenhaga o influență semnificativă asupra agendei blocului.

Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă că frugalii sunt în pragul unei rupturi complete. „Este greu de înțeles care sunt pozițiile reale”, a avertizat un diplomat UE. 

Ceea ce este cert este că invazia Rusiei în Ucraina a forțat membrii nordici ai UE să facă socoteli, în special în ceea ce privește cheltuielile de apărare.

Țări precum Finlanda și Estonia, care sunt geografic mai apropiate de conflict, susțin acum datoria comună a UE pentru a finanța achizițiile de armament – o idee care era de neconceput în trecut.

Cu toate acestea, alți membri ai alianței nu și-au schimbat părerea. Germania și Țările de Jos se opun în continuare cu fermitate datoriei comune a UE pentru apărare, subliniind divizarea tot mai profundă din cadrul coaliției.

Este, de asemenea, probabil ca Austria să își înăsprească rezistența față de datoria UE dacă Herbert Kickl, liderul extremei drepte, care este apropiat de Rusia, va deveni noul cancelar.

Cu toate acestea, alianța nu este complet moartă.

Cei mai cumpătați au un punct comun în ceea ce privește asocierea finanțării regionale a UE – direcționată în principal către zonele cu venituri reduse din Europa de Sud și de Est – cu reformele structurale menite să le facă economiile mai competitive.

Potrivit diplomatului UE, „vechiul grup frugal s-a reunit din nou” pentru a se opune creșterii cheltuielilor în timpul negocierilor din noiembrie privind bugetul anual al UE.

Rubio, de la Institutul Jacques Delors, a prezis că acest grup va reveni probabil și în cadrul viitoarelor discuții privind bugetul: „Nu cred că vor dispărea coalițiile dintre frugali și beneficiarii neți [cei care primesc mai mulți bani de la UE decât plătesc]”.

Dar, a adăugat ea, „va exista un grup de presiune suplimentar format din Polonia și țările din Europa de Est, care vor solicita o mai mare concentrare asupra problemelor de securitate”.

Chiar și așa, mulți cred că adevăratul test al soartei frugalilor va veni dacă alegerile germane vor aduce o majoritate pentru Uniunea Creștin-Democrată de centru-dreapta a lui Friedrich Merz.

Un guvern condus de conservatorii CDU s-ar opune probabil marilor proiecte de cheltuieli ale UE, fie în domeniul apărării, fie al investițiilor ecologice.

Dar dacă cea mai mare țară din blocul comunitar se răzgândește și devine mai cheltuitoare, este probabil ca aliații săi recalcitranți să îi urmeze exemplul.

„Încă îl așteptăm pe tipul cel mare”, a declarat oficialul guvernamental al UE, referindu-se la Berlin.

„Ei sunt punctul gravitațional al CFM [Cadrul financiar multianual, bugetul UE], toată lumea urmărește poziția Germaniei”.