SUA și Ucraina s-au sincronizat aproape perfect până acum în toate deciziile pe care le-au luat de când președintele american Joe Biden a promis că va oferi Kievului sprijin cât timp va fi nevoie ca să respingă invazia Moscovei, scrie Politico. Dar, la mai bine de un an de la începutul războiului, au început să apară diferențe tot mai mari între Washington și Kiev în privința obiectivelor de război și a felului în care conflictul s-ar putea încheia.

Din conversațiile cu 10 oficiali, congresmeni și experți reiese faptul că au apărut noi focare de tensiune: sabotajul gazoductului Nord Stream, apărarea sângeroasă și epuizantă a Bahmutului – un oraș neimportant din punct de vedere strategic – și planul ucrainenilor de a recuceri Crimeea.

Cu toate că Rusia a asediat orașul Bahmut de 9 luni de zile, ambele tabere suferind pierderi imense în încercarea de a câștiga bătălia pentru controlul unei localități care nu ar schimba nicicum cursul războiului, trupele ucrainene refuză să abandoneze ruinele rămase în picioare, indiferent de costul ridicat pe care îl plătește pentru această decizie.

„Fiecare zi de apărare a orașului ne permite să câștigăm timp să pregătim rezervele și să ne pregătim pentru viitoarele operațiuni ofensive”, a spus general-colonel Olexandr Sirski, comandantul forțelor terestre ucrainene. „În același timp, în bătăliile din această fortăreață, inamicul pierde partea cea mai pregătită și capabilă de luptă din armata sa – trupele de asalt Wagner.”

Mai mulți oficiali americani au început însă să se îngrijoreze că Ucraina pierde prea mulți soldați și epuziează prea multă muniție în luptele pentru Bahmut, ceea ce ar putea să îi afecteze pe ucraineni când vor declanșa propria lor ofensivă majoră în această primăvară.

În același timp, serviciile de informații din SUA au sugerat faptul că un „grup proucrainean” ar fi responsabil pentru distrugerea gazodcutului Nord Stream din toamna trecută, un incident care a rămas învăluit în mister până acum.

Informațiile publicate pentru prima dată de New York Times nu sunt foarte detaliate, dar par să demonteze teoria conform căreia Moscova ar fi fost responsabilă pentru sabotarea gazoductelor prin care gazul rusesc ajungea în Europa.

Analiștii nu cred că Zelenski sau consilierii săi au fost implicați în actul de sabotaj, dar administrația Biden i-a semnalat Kievului – într-un mod similar incidentului în care o mașină capacană a explodat la Moscova, omorând-o pe fiica unui cunoscut naționalist rus anul trecut – că anumite acte de violență care au loc în afara granițelor ucrainene nu vor fi tolerate.

În plus, au existat tensiuni între americani și ucraineni și în privința livrărilor de arme. Până acum, SUA au trimis aproape toate ajutoarele militare pe care Ucraina le-a dorit, dar Kievul a continuat să ceară încă și mai mult armament.

Atitudinea lui Zelenski față de Biden a fost interpretată la Washington drept nerecunoscătoare, potrivit unor oficiali de la Casa Albă.

Atât în cadrul administrației Biden, cât și al Consiliului de Securitate Națională al SUA ar exista diferențe de opinie cu privire la ce arme ar trebui America să trimită Ucrainei, potrivit președintelui Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților.

Administrația Biden încă nu i-a pus la dispoziție Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune – pe de-o parte, pentru că însăși armata americană nu are destule rachete de acest gen de care ar putea să se despartă, dar și pentru că americanii se tem că ucrainenii ar putea să lovească ținte din interiorul Rusiei, ceea ce ar duce la o agravare a conflictului.

Un raport publicat recent a dezvăluit faptul că Pentagonul a blocat o inițiativă a administrației Biden de a pune la dispoziția Curții Penale Internaționale dovezi ale unor posibile crime de război comise de armata rusă.

Cu toate că Biden a promis că va sprijini Ucraina în războiul contra Rusiei, americanii le-au transmis clar ucrainenilor că nu vor putea să susțină Kievul la acest nivel la nesfârșit.

Unul dintre cei mai vehemenți oficiali americani care s-au arătat împotriva ajutoarelor militare trimise Kievului pe cheltuiala Washingtonului în condițiile în care nu există un plan clar de încheiere a conflictului este președintele Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy.

Republicanul a refuzat invitația lui Zelenski de a călători la Kiev pentru a învăța despre realitățile războiului.

Și alte posibile surse de criză au început să apară la orizont, precum insistența lui Zelenski ca întreg teritoriul Ucrainei – inclusiv Crimeea, care s-a aflat sub controlul Rusiei încă din 2014 – să fie eliberat înainte ca orice fel de negocieri de pace să poată începe, ceea ce, potrivit oficialilor americani, nu vor face decât să extindă războiul.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a transmis Kievului că eventuala recucerire a Crimeei de către Ucraina ar fi o „linie roșie” pentru Putin și că ar putea duce la o intensificare semnificativă a războiului din partea Moscovei.

Pentru moment, Biden continuă retorica potrivit căreia Statele Unite îi va perimte lui Zelenski să ia toate deciziile cu privire la război și la negocierile de pace, dar au început să apară voci care se tem că lucrurile s-ar putea schimba pe măsură ce războiul se prelungește și se apropie următoarele alegeri prezidențiale.