Un document oficial al Poliției Române, asumat și aprobat de Guvern, vine să explice cum se luptă se luptă autoritățile românești cu narativele ostile și cu propaganda grupărilor extremist-teroriste din România. Mai multe capitole din acest document vorbesc despre dezinformări, terorism, extremiști, radicalizări, propagandă și narative ostile.
“Se evidențiază inundarea spațiului informațional românesc cu dezinformări și teorii ale conspirației, unele dintre acestea amplificate inclusiv prin metode și mijloace artificiale, creându-se premisele ca exponenții formațiunilor extremiste să atragă mai mulți simpatizanți”.
Fragmentul pe care tocmai l-ați citit face parte dintr-un document realizat de Ministerul de Interne și asumat de Guvernul României. Se numește “Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023 - 2027” și a fost aprobată la 9 noiembrie 2023 prin Hotărâre de Guvern.
Autorii documentului spun că “pandemia de COVID 19 și criza energetică au condus la amplificarea retoricilor anti-sistem și ultranaționaliste în Europa, ceea ce a determinat, în mod direct, o impulsionare a activității organizațiilor autohtone ce activează pe acest palier”.
Nu se specifică în document, la modul explicit, numele partidului AUR, dar se spune că “exponenții formațiunilor extremiste” au reușit “inclusiv organizarea mai multor manifestații de protest de amploare împotriva autorităților”. Pericolul identificat de oficialii Poliției face referire la “simpatizanți cu viziuni extremiste” care ar avea ca scop infiltrarea și deturnarea unor proteste pașnice. ”Pe termen mediu, condițiile propice propagării curentului extremist la nivel național se mențin”, se afirmă în documentul guvernamental.
Oficialii poliției susțin că în anul 2022, față de anul 2021, în condițiile creșterii numărului manifestărilor publice și, implicit, al misiunilor de asigurare a ordinii publice, a crescut de aproape 4 ori numărul infracțiunilor constatate.
“În ultimii ani, modul de organizare a adunărilor publice, în special a manifestațiilor de protest, a suferit modificări substanțiale, promovarea fiind realizată de cele mai multe ori pe rețelele de socializare, iar comportamentul participanților suferind transformări. În context, mediul virtual poate deveni un factor favorizant pentru polarizarea opiniei publice, aspect ce necesită adaptarea tacticilor și măsurilor preventive/reactive ale structurilor de ordine publică, astfel încât intervenția să se realizeze în baza unei imagini situaționale complete, cu dispozitive și modalități de acțiune adaptate noilor provocări”.
Confirmare a existenței teroriștilor pe teritoriul României
Un document oficial al statului român, cum este cel despre care facem referire în acest articol, vorbește despre existența unor teroriști străini și români pe teritoriul României.
“În România, terorismul şi radicalizarea în scop terorist se manifestă punctual, ideologiile extremist-teroriste având incidenţă, atât la nivelul unor cetățeni străini prezenți pe teritoriul național, cât şi a unor cetăţeni români”, se afirmă în document.
Denumite drept “entități teroriste/ extremiste”, acestea speculează oportunitățile și avansul tehnologic asociate domeniului IT&C “pentru punctarea, radicalizarea și, în final, recrutarea unor persoane, spectrul activităţilor vizate în acest sens încadrându-se în aria celor de sprijin, pe linia propagandei, a strângerii de fonduri şi a facilitării deplasării în spaţiul european ori a oricăror alte activităţi în beneficiul entităţilor”.
Fără a se exemplifica, în documentul guvernamental se vorbește despre “propagarea accelerată a informațiilor privind evenimente cu un puternic impact emoțional, cum ar fi cele în care sunt implicați membri ai unor grupări infracționale organizate, dar și creșterea semnificativă a numărului de informații eronate și dezinformări disponibile în spațiul public contribuie la amplificarea artificială a unor evenimente, deturnarea în scop violent a unor manifestații publice, precum și la divizarea treptată și polarizarea societății”.
Aici sunt identificate, din nou, campaniile informaționale bazate pe dezinformare, informare malițioasă, propagandă.
Acestea “pot crea efecte inițial în planul ordinii publice, urmate de rezultate în cascadă la nivelul politic, economic”. Mai mult, “anumite campanii informaționale vizează crearea unor emoții puternice și imediate în rândul publicului țintă, scontând pe polarizarea opiniei publice (și imposibilitatea dialogului dintre părți) și adâncirea clivajelor sociale, de obicei prin alimentarea simultană a taberelor cu narative astfel construite încât să rezoneze cu anumite prejudecăți, modele mentale sau poziții față de subiectul de interes general”.
Pentru Poliția Română “tehnologiile viitorului” sunt considerate “amenințări preconizate a se manifesta în viitor la adresa ordinii și siguranței publice”.
Documentul guvernamental identifică aici “tehnologiile în domeniul inteligenței artificiale, aeronavele fără pilot la bord și rețelele 5G”. S-a ajuns chiar la fabricarea de arme și componente esențiale prin intermediul tehnologiei de imprimare 3D.
“A ajuns cunoscută în ultimii ani, ca metodă relativ ușoară de producere a armelor de foc, putând duce la o proliferare sporită a acestui tip de arme, insecuritate și chiar la utilizarea lor în vederea comiterii de infracțiuni grave și/sau acte de terorism. Armele fabricate în acest mod sunt capabile să folosească muniție letală și presupun costuri reduse de fabricare, echipamentele de imprimare 3D fiind ușor accesibile pe piață”, se afirmă în documentul citat.
Iar prin faptul că “se preconizează că tehnologiile viitorului vor aduce schimbări majore, acestea fiind deja prezente în viața noastră, context în care se impune dezvoltarea unei concepții pentru abordarea acestora din perspectiva ordinii și siguranței publice”, documentul aprobat de Guvern susține că “se impune dezvoltarea palierului de analiză strategică, care oferă structurilor competente imaginea de ansamblu asupra capabilităților, vulnerabilităților, evoluțiilor și intențiilor actorilor ce pot aduce atingere climatului de ordine și siguranță publică”.
Documentul guvernamental poate fi consultat cu un click aici.