Noua tehnologie – care a ajuns faimoasă datorită serviciului ChatGPT de la OpenAI – este asociată cu videoclipurile, înregistrările audio și imaginile „deepfake”, o formă de conținut digital trucat în care imaginile și sunetele sunt manipulate folosind instrumente și tehnici de învățare automată cu ajutorul inteligenței artificiale.

Oficialii se tem că acestea ar putea fi folosite pentru a influența votanții înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.

Companiile vizate de Comisia Europeană sunt Facebook, Snapchat, TikTok, YouTube, X (fostul Twitter) și Instagram, dar și marile motoare de căutare Google și Bing. Conform noilor reguli, astfel de cereri reprezintă primul pas înainte de începerea investigației oficiale.

Multe dintre aceste companii au semnat luna trecută un acord voluntar legat de combaterea pericolelor electorale asociate cu inteligența artificială generativă. Un oficial al Comisiei a spus că inițiativa companiilor este una binevenită, dar că trebuie să facă mai multe pentru a explica felul în care vor ameliora riscurile.

Companiile trebuie să răspundă la întrebările legate de AI și alegeri până pe 5 aprilie și la întrebări mai generale până pe 26 aprilie, inclusiv cum plănuiesc să pună capăt distribuirii de materiale pornografice „deepfake” precum cele în care s-au folosit imagini cu Taylor Swift.

În timp ce compania AliExpress trebuie să aducă lămuriri cu privire la modul în care europeni ar putea avea acces la produse ilegale și conținut pornografic pe platforma chineză, în cazul LinkedIn există îngrijorări că noile reguli digitale UE s-ar putea să fi fost încălcate prin faptul că utilizatorii platformei sunt căutați în funcție de date foarte personale, precum cele legate de sexualitate, opinii politice sau rasă.