Poliţia Română atrage atenția asupra unei noi forme de înșelătorie, „Government Impersonation Scam”, care constă în trimiterea de citaţii false, care par a fi trimise de poliție, în care cei care le primesc sunt acuzaţi că ar fi implicaţi în infracţiuni precum pornografia infantilă, pedofilia şi hărţuirea sexuală.

Reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei au anunţat vineri, printr-un comunicat de presă, că în ultima perioadă a reapărut modul de operare „Government Impersonation Scam”, care îi vizează pe cetăţenii de bună-credinţă, cărora le sunt transmise, de cele mai multe ori prin intermediul email-ului, citaţii false. Poliţiştii afirmă că în mod fals, acestea apar ca fiind emise de către autorităţi ale statului român (Poliţia Română, de exemplu).

„Astfel, documentele falsificate informează destinatarii că ar fi implicaţi în infracţiuni grave legate de viaţa sexuală, precum pornografia infantilă, pedofilia şi hărţuirea sexuală. Autorii utilizează numele unor oficiali sau ofiţeri de poliţie, pentru a conferi autenticitate înscrisurilor, inducând în eroare şi provocând panică în rândul populaţiei”, se arată în comunicatul IGPR.

Ei afirmă că înşelăciunea, cunoscută sub denumirea de „government impersonation scam”, presupune mai mulţi paşi:

1.Crearea citaţiilor falsificate: Documentele sunt elaborate pentru a semăna cu citaţiile emise de Poliţie, incluzând antetul instituţiei, ştampile şi semnături falsificate ale unor oficiali din rândul Poliţiei Române;

2.Citaţiile falsificate sunt expediate prin email, adesea folosindu-se adrese false care le imită cele oficiale;

3.Destinatarii sunt acuzaţi de fapte extrem de grave, precum pornografia infantilă, pedofilia sau hărţuirea sexuală, generând panică şi confuzie;

4.Citaţiile falsificate cer adesea ca destinatarii să contacteze urgent un anumit număr de telefon sau o adresă de email ori să furnizeze informaţii personale sau bani pentru a „rezolva” problema.

Poliţiştii susţin că această formă de înşelăciune are un impact psihologic major asupra victimelor.

„Acuzaţiile de infracţiuni sexuale sunt extrem de grave, ceea ce poate duce la panică, stres şi chiar la acţiuni necugetate. Unii cetăţeni pot fi tentaţi să ofere informaţii personale, financiare ori sume de bani în încercarea de a clarifica situaţia, ceea ce poate duce la furtul datelor cu caracter personal sau la pierderi financiare. La nivelul ţării noastre au fost înregistrate fapte cu acest mod de operare, iar pentru o mai bună prevenţie, cetăţenii trebuie să se protejeze în mediul online”, a mai transmis sursa citată.

Poliţiştii recomandă mai multe măsuri de contracarare, printre care:

1.Cererile de comunicare a unor detalii financiare (via email, poştă, reclame, apeluri telefonice etc.) să fie tratate cu suspiciune;

2.Verificarea dacă mesajul/apelul este legitim, prin apelarea directă a instituţiei la numărul de telefon oficial;

3.Neaccesarea link-urilor sau ataşamentelor dintr-un email sau SMS nesolicitat. Ştergerea imediată a acestuia!

4.Maximizarea atenţiei la mesajele care conţin formule de adresare impersonale (ex: dear customer) sau greşeli gramaticale ori de scriere. Analizarea oricărui posibil detaliu care ar putea duce la depistarea unui înscris falsificat;

5.Activarea şi folosirea în mod constant a unei forme de autentificare în mai mulţi paşi, atunci când este posibil. Aceşti paşi suplimentari pot preveni accesarea nelegitimă a contului;

6.În cazul în care o persoană a fost victima unei infracţiuni, poate sesiza organele de urmărire penală prin plângere, sens în care aceasta trebuie să îndeplinească condiţiile de fond şi formă prevăzute de art. 289 din Codul de Procedură Penală, respectiv să conţină numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, indicarea reprezentatului legal ori convenţional, descrierea faptei ce formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.

Reprezentanţii IGP mai afirmă că plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.

„Informarea corectă şi vigilentă poate ajuta la prevenirea acestor genuri de fapte. Cetăţenii trebuie să fie sceptici faţă de solicitările neobişnuite şi să verifice întotdeauna autenticitatea documentelor primite”, au mai afirmat poliţiştii.