Liderul PNL Alina Gorghiu spune că liberalii au fost primul partid care a decis în 2015 ca legea pentru alegerile parlamentare și prezidențiale să conțină prevederi clare, astfel încât cei care au condamnări penale definitive pentru fapte săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie, să nu poată candida.
„Uite că se poate! Parlamentul a votat ca persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție să nu mai poată candida la alegeri. De orice fel: locale, parlamentare și prezidențiale.
Dar, cum văd că toți de la mai toate partidele se laudă acum că listele pentru alegeri vor fi curate începând din 2024, sunt necesare câteva clarificări.
Saga acestei idei nu a început în 2017, când a fost depusă inițiativa, ci cu mult mai înainte. PNL a fost primul partid care a impus, încă din 2015, criteriile de integritate interne. A fost momentul în care am decis că legea pentru alegerile parlamentare și prezidențiale trebuie să conțină prevederi clare, astfel încât cei care au condamnări penale definitive pentru fapte săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie, să nu poată candida.
Mare păcat că a durat mai bine de cinci ani ca proiectele de lege depuse de mine și PNL, care vizau alegerile prezidențiale și cele pentru Camera Deputaților și Senatului, să fie adoptate, deși, în prima tură, la Senat, colegii din PSD de atunci ai domnului Dragnea s-au grăbit să le respingă.
Tot acum s-a mai aprobat un proiect de lege la care am fost coinițiator, alături de colegi din PNL, USR și PSD. Și care prevedea inițial că nu pot fi alese în alegerile parlamentare și locale, persoanele condamnate definitiv pentru infracțiuni contra vieții, contra libertății persoanei, contra libertății și identității sexuale și rele tratamente aplicate minorului. Forma finală adoptată este cu mult îmbunătățită, pe modelul din proiectele PNL, în sensul că persoanele condamnate pentru infracțiuni cu intenție nu pot depune candidaturi și nu pot fi alese nici la locale, nici la parlamentare, nici la prezidențiale. Mulțumesc colegei deputat Diana Morar, pentru că s-a bătut ca legea să iasă în forma aceasta. Corect este ca oamenii să știe cum stau lucrurile cu adevărat pentru că, ce să vezi!, există diferență mare de unde s-a pornit și unde s-a ajuns cu acest ultim proiect.
Mă bucur că cele două inițiative au fost votate aproape în unanimitate la Camera decizională.
PSD, votând aceste legi, a recunoscut că a greșit mult în trecut, împotrivindu-se unui lucru dorit de societate, fără condamnați in funcții publice.
Iar campania USR cu «Fără penali în funcții publice», de modificare a Constituției, rămâne fără obiect. Le spuneam de atunci că e suficient să modifici legea dacă chiar vrei. Pentru că, acum, prin legile inițiate de mine și PNL, avem garanția că în Parlament și în alte funcții publice nu vor mai ajunge persoane al căror trecut îi ajunge adesea din urmă.
Vin târziu toate aceste modificări legislative? Nu, vin fix înainte de un 2024 complicat, cu toate tipurile de alegeri. Și bine ar fi să nu fie niciun român naiv, nici dispus să deschidă ușa către fake-news sau să accepte predici politicianiste.
Era timpul să facem din criterii elementare de integritate literă de lege”, arată mesajul președintelui interimar al Senatului, Alina Gorghiu, pe Facebook.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, două iniţiative legislative care prevăd interdicţia de a candida şi a fi alese în funcţiile de senator, deputat, respectiv de primar, preşedinte al Consiliului judeţean, consilier judeţean, consilier local pentru persoanele care au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.
Camera Deputaţilor este for decizional în privinţa acestor proiecte, astfel proiectul de act normativ merge pentru promulgare la președintele Klaus Iohannis.