Rusia a pierdut până acum în Ucraina în jur de 200.000 de militari, morți sau răniți, iar o proporție „semnificativă” din aceste pierderi se datorează consumului de alcool - o practică răspândită în armata rusă - conform experților ministerului britanic al Apărării. Astfel, după mai bine de un an de la debutul invaziei în Ucraina, în armata rusă s-a înregistrat un număr „extrem de mare” de incidente grave - crime sau decese - provocate de consumul excesiv de alcool în rândul militarilor Moscovei. Concomitent, ofensiva de iarnă a armatei ruse, declanșată la începutul lunii februarie, a eșuat în atingerea obiectivului propus - cucerirea întregului Donbas, se arată în ultima analiză realizată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
ACTUALIZARE 17.40 Ucraina a pregătit un plan în 12 puncte privind peninsula Crimeea, după recapturarea ei de la Rusia, a afirmat secretarul Consiliului naţional pentru securitate şi apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, citat duminică de dpa. Planul include demolarea podului ce asigură legătura feroviară şi rutieră între peninsula şi teritoriul rus, peste strâmtoarea Kerci, a precizat Danilov pe Facebook.
El include de asemenea eliberarea din funcţii a tuturor celor care au slujit autorităţile ruse de la anexarea peninsulei, în 2014, a adăugat Danilov, numindu-i pe respectivii oficiali drept "gunoaie", scrie Agerpres.
Responsabilul ucrainean a prezentat ca model în acest sens denazificarea Germaniei după Al Doilea Război Mondial.
Colaboratorii cu ruşii şi trădătorii statului ucrainean vor fi deferiţi instanţei, în a doua etapă a planului, a mai spus Danilov, menţionând judecătorii, procurorii şi personalul serviciilor de securitate. Totodată, potrivit acestui plan, ruşii care s-au stabilit în peninsulă după februarie 2014 vor fi expulzaţi şi achiziţiile de proprietăţi făcute de aceştia vor fi anulate.
"Va fi implementat un amplu program de detoxificare pentru a neutraliza consecinţele propagandei ruse asupra conştiinţei publice a unei părţi a populaţiei", a precizat responsabilul ucrainean, adăugând că deţinuţii politici vor fi eliberaţi imediat.
ACTUALIZARE 12:28 Ucraina „va continua lupta pentru independenţa sa”, a declarat comandantul-şef al armatei ucrainene Valeri Zalujnîi, duminică, la un an după descoperirea de trupuri de civili în oraşul Bucea, în suburbia Kievului, în urma retragerii trupelor ruse din regiune, informează AFP, preluată de Agerpres.
„Vom continua lupta pentru independenţa patriei noastre”, a afirmat Zalujnîi pe Telegram.
Pe 2 aprilie 2022, jurnalişti au văzut la Bucea cadavrele a circa 20 de oameni îmbrăcaţi în civil, dintre care unul avea mâinile legate la spate, alături de carcase calcinate de vehicule şi case distruse.
Aceste scene au şocat lumea întreagă, Kievul şi Occidentul denunţând de nenumărate ori execuţii sumare de civili şi crime de război. De atunci, Bucea a devenit un simbol al atrocităţilor imputate trupelor Moscovei în timpul ocupaţiei lor în regiune.
Kremlinul neagă orice implicare şi evocă o „punere în scenă” de către Ucraina şi aliaţii săi.
ACTUALIZARE 11:41 Armata rusă a pierdut până acum în Ucraina în jur de 200.000 de militari (morți și răniți). „O minoritate semnificativă” de militari ruși au fost însă scoși din luptă din motive indirecte, care nu au avut legătură cu operațiunile militare, ci mai degrabă în urma unor incidente provocate inclusiv de consumul de alcool, se arată în cea mai recentă analiză făcută de ministerul britanic al Apărării despre războiul din Ucraina.
Conform surselor media din Rusia, în cadrul armatei ruse s-a înregistrat un număr „extrem de mare” de incidente grave, precum crime ori decese provocate de consumul de alcool în rândul militarilor.
„Comandanții ruși realizează probabil cât de de mult dăunează eficienței în luptă abuzul de alcool, o practică larg răspândită”, se arată în an aliza ministeruliu britanic al Apărării. „Cu toate acestea, în condițiile în care consumul excesiv de alcool este generalizat în mare parte din societatea rusă, acesta este acceptat tacit în cadru armatei, chiar și în cadrul operațiunilor militare”.
ACTUALIZARE 11:36 Uniunea Europeană (UE) „se va opune oricărui abuz” al Rusiei la preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU, a afirmat duminică şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, pe Twitter, informează AFP, preluată de Agerpres.
„Instalarea Rusiei la preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU este demnă de o glumă de 1 aprilie", a comentat Borrell. "Chiar dacă este membru permanent al Consiliului de Securitate, Rusia nu încetează să încalce însăşi esenţa cadrului juridic al ONU”, a denunţat şeful diplomaţiei europene.
Rusia a preluat sâmbătă preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU, pentru toată luna aprilie, iar Moscova a anunţat că delegaţia sa va fi condusă de ministrul afacerilor externe Serghei Lavrov.
„Este dificil să imaginezi ceva care să demonstreze (şi mai mult) falimentul complet al unor astfel de instituţii”, a deplâns preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
El a îndemnat la „o reformă a instituţiilor mondiale, inclusiv a Consiliului de Securitate al ONU”.
„Un stat terorist trebuie împiedicat să distrugă lumea. Teroriştii trebuie să piardă, trebuie să fie traşi la răspundere pentru teroare şi nu să prezideze”, a susţinut Zelenski.
Prima reuniune a Consiliului de Securitate sub preşedinţia rusă ar urma să aibă loc luni dimineaţa, însă vor avea loc doar discuţii obişnuite în spatele uşilor închise asupra agendei de lucru pentru aprilie.
Războiul din Ucraina, provocat de invazia armatei ruse în această țară, a provocat până acum moartea a 262 de sportivi ucraineni și a distrus 363 de baze sportive, a declarat sâmbătă ministrul Sportului din această țară, Vadim Huttsait, informează Reuters.
Printre sportivii ucraineni uciși se numără patinatorul Dmitro Șarpar, ucis la 25 de ani în luptele de la Bahmut, și campionul naționla al Ucrainei la decatlon, și favorit la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, Volodimir Androșciuk, în vârstă de 22 de ani, care a murit recent, tot la Bahmut.
„Un atlet promițător și un adevărat erou, ar fi participat la Jocurile Olimpice de la Paris, dacă Rusia nu ar fi invadat Ucraina. De ce (sportivii) ruși au acest privilegiu?”, se arată într-un comentariu al ministerului ucrainean al Apărării, într-o postare publicată pe Twitter în care a fost anunțată moartea sportivului ucrainean.
Ministrul Sportului VadimHuttsait a precizat că niciun sportiv din Rusia nu ar trebui să fie lăsat să participe la Jocurile Olimpice sau la alte competiții sportive.
„Cu toții susțin acest război și participă la evenimente organizate în sprijinul acestui război", a acuzat ministrul Sportului din Ucraina.
Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a recomandat „revenirea graduală” a sportivilor ruși și bieloruși în competițiile internaționale sub formă de sportivi „neutri”.
Până în acest moment, CIO nu a luat vreo decizie referitoare la participarea acestor sportivi la Jocurile Olimpice de la Paris (JO 2024), care se vor disputa în vara acestui an.
Ucraina a anunțat că nu va permite sportivilor săi să concureze împotriva celor ruși, în cazul în care aceștia se vor întâlni în cadrul turneelor de calificare la JO 2024.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, despre „eforturile diplomatice care trebuie depuse pentru organizarea unui summit privind pacea”, în cursul unei conversaţii telefonice avute sâmbătă, notează AFP, preluată de Agerpres.
Cei doi şefi de stat au făcut „o trecere în revistă a situaţiei militare” din Ucraina, iar Emmanuel Macron „şi-a reiterat sprijinul pentru ca Ucraina să pună capăt agresiunii ruse”, a indicat Palatul Elysee într-un comunicat.
La rândul său, Volodimir Zelenski a precizat pe Telegram că el şi omologul său francez au analizat „următoarele etape pentru punerea în aplicare” a planului său de pace în zece puncte. „Ne-am coordonat acţiunile pentru viitoarele evenimente internaţionale”, a adăugat el.
„Am discutat în detaliu timp de o oră. Am vorbit despre situaţia de pe linia de front, despre cooperarea noastră politică şi despre cum să mergem mai departe cu punerea în aplicare a proiectului de pace al Ucrainei. Îi mulţumesc Franţei pentru sprijinul constant”, a adăugat Zelenski în mesajul său zilnic adresat concetăţenilor săi.
Cei doi au discutat, de asemenea, despre „situaţia îngrijorătoare de la centrala nucleară Zaporojie ocupată de forţele armate ruse” din martie 2022, a precizat Parisul.
Acest schimb de păreri a avut loc la câteva zile după vizita în Ucraina a directorului AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică), Rafael Grossi, „cu care preşedintele Macron se va discuta în curând”, potrivit Palatului Elysée, care a indicat că Macron şi Zelenski au subliniat „importanţa sprijinirii acţiunilor AIEA la faţa locului”.