Una dintre marile vești bune pe care ni le-a adus medicina contemporană e transformarea cancerului dintr-o sentință de condamnare la moarte într-o maladie tratabilă. Iar succesul în tratarea acestei boli depinde foarte mult de organizarea sistemului medical și de abordarea integrată și inteligentă a măsurilor de combatere.
Pentru a lupta așa cum trebuie contra cancerului, țara noastră are acum primul Plan Național de Prevenire și Combatere a Cancerului. Actul normativ a fost adoptat de Parlament și promulgat de Președintele Klaus Iohannis. E un plan multianual, care va fi pus în aplicare începând cu 2023 de către Ministerul Sănătății, cu sprijinul Casei Naționale de Asigurări în Sănătate și al Ministerului Finanțelor.
De ce e nevoie de un astfel de plan:
Nevoia acestui plan rezultă din incidența îngrijorătoare a cancerului în România, din subdiagnosticarea sau diagnosticarea târzie a bolii și din rata în continuare ridicată, sensibil peste media europeană, a deceselor cauzate de cancer în țara noastră. România înregistrează în fiecare an aproape 100.000 de noi cazuri de cancer și, de asemenea, aproape 55.000 de decese. Cancerul e acum a doua cauză de deces în România, după bolile cardiovasculare.
Ce va aduce Planul:
Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului își propune să aducă România cât mai aproape de realitatea medicală a momentului: azi, 40% dintre cancere sunt prevenibile. Pentru a da deci speranțe maxime pacienților oncologici, Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (PNPCC) structurează efortul național în acest domeniu pe 5 capitole mari: prevenție, diagnosticare, tratament, îngrijire și cercetare - inovare.
Mai mult însă, acest plan vine cu o nouă abordare a cancerului în România, bazată pe screening la nivel de masă pentru grupele de risc (de pildă femeile între 45 și 74 de ani în ceea privește detectarea cancerului la sân), pe medicina personalizată (caracteristicile genetice individuale și stilul de viață), pe stabilirea unui traseu standardizat și rapid al pacientului oncologic, precum și pe digitalizarea sistemului (inclusiv crearea unui Registru Național de Cancer și apariția dosarului electronic al pacientului).
Pe de altă parte, PNPCC abordează în mod detaliat cele 8 mari grupe de cancer (cancerul colorectal, cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul bronhopulmonar, cancerul de prostată, cancerele hematologice, cancerele pediatrice și cancerele rare). Fiecare asemenea grupă are obiective specifice și indicatori concreți, împreună cu responsabilități precise și termene care curg până în 2030. Ne propunem astfel ca, pentru fiecare grupă de cancere, să creștem procentul de cancere diagnosticate în stadii incipiente, să facem screening pe grupele specifice de risc (în funcție de vârstă, sex, stil de viață), să realizăm testări genetice, să apelăm mai frecvent la tratamente inovatoare și la evaluări imagistice pe durata tratamentului, să asigurăm o finanțare mai amplă, conform nevoilor pacienților.
În paralel, vom dota spitalele oncologice cu echipamente moderne, vom realiza centre acreditate pentru tratarea unor cancere specifice (de exemplu pentru cancerul pulmonar sau cancerul de prostată), vom simplifica birocrația pentru pachetele de diagnostic și tratament, vom folosi pe scară mai largă chirurgia minim invazivă (care reduce riscurile asociate și permite o recuperare postoperatorie mai rapidă), vom stimula vaccinarea pentru cancerele care pot fi prevenite în acest mod (cancerul de col uterin).
Un ultim aspect: legea aprobată de Parlament privind prevenirea și combaterea cancerului precizează clar nivelul finanțării. E vorba de minim 20% din finanțarea totală a programelor de sănătate la nivel național, gestionate de Ministerul Sănătății și CNAS. Asigurăm astfel bugetul necesar pentru a pune sistemul public de sănătate în serviciul pacienților oncologici, pentru vindecarea lor și prelungirea speranței lor de viață.