Sprijinul acordat de premierul israelian Benjamin Netanyahu planului lui Donald Trump pentru Gaza reprezintă o miză riscantă, care ar putea să-i readucă oficialului de la Tel Aviv aprobarea aliaților occidentali, dar riscă să provoace o luptă cu partenerii săi din Coaliție, care se opun oricărei sugestii privind crearea unui stat palestinian, arată, într-o analiză, Reuters. Între timp, Forțele de Apărare Israeliene au anunțat că se pregătesc pentru punerea în aplicare a primei faze a acordului agreat de Trump, dar că ar putea fi necesară o „reacție rapidă pentru neutralizarea oricărei amenințări”. Măsura vine după ce Hamas a acceptat să elibereze toți ostaticii israelieni.

Aliniindu-se lui Trump, Netanyahu a prezentat planul ca pe un efort comun, care promovează obiectivele guvernului său, transferând critica internațională privind războiul asupra Hamas, care trebuie acum să aleagă între acceptarea acestui plan sau continuarea asediului israelian asupra enclavei palestiniene.

Această mișcare ar putea consolida sprijinul acordat lui Netanyahu în Israel, punând capăt unui război tot mai nepopular și sporindu-i astfel șansele premierului la alegerile care vor avea loc peste un an.

Însă mențiunea, în planul lui Trump, asupra unui stat palestinian riscă să-i antagonizeze pe membrii Coaliției de guvernare a lui Netanyahu, cea mai de dreapta din istoria Israelului, în care aliații ultra-naționaliști Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich dețin o influență disproporționată, arată presa internațională.

Nadav Shtrauchler, fost consilier al lui Netanyahu, a calificat acordul drept „avantajos de ambele părți” pentru prim-ministru, afirmând că acesta transferă toată presiunea asupra Hamas, în timp ce atenuează controlul internațional asupra Israelului și nu lasă nicio alternativă criticilor Coaliției.

„Pentru el, este șah-mat. Este o mișcare foarte puternică”, a spus Shtrauchler, care ar putea să-l vadă pe Netanyahu intrând în următoarele alegeri cu ostaticii eliberați și cu eforturile Israelului de a extinde legăturile cu națiunile arabe și musulmane, un proces deraiat de războiul din Gaza, dar care ar putea fi reluat.

Propunerea lui Trump, aprobată rapid de liderii din lumea arabă și musulmană, cere puțin de la Israel pe termen scurt. În schimb, pune toată presiunea pe Hamas, după ce a cerut - și ulterior a și obținut - eliberarea tuturor ostaticiilor rămași și predarea armelor sale, drept condiție prealabilă pentru încetarea asediului Israelului asupra Gazei.

Armata israeliană va rămâne în Gaza pentru moment, retrăgându-se în poziții de-a lungul frontierei numai după ce o forță internațională va prelua controlul. Netanyahu, care a insistat că Israelul trebuie să păstreze controlul general asupra securității după război, a declarat marți că armata va rămâne în cea mai mare parte a Fâșiei Gaza, dar nu a oferit niciun calendar.

Într-o postare lungă pe X, marți, Smotrich, care a cerut în mod deschis continuarea campaniei Israelului în Gaza, a denunțat planul lui Trump, argumentând că acesta ar schimba „realizările reale de pe teren cu iluzii politice”. Partidul său, Sionismul Religios, deține șapte din cele 120 de locuri din Knesset (n.r. Parlamentul israelian), deși sondajele recente indică faptul că ar avea dificultăți în a câștiga vreunul dacă alegerile ar avea loc astăzi.

Războiul Israelului în Gaza, declanșat ca răspuns la atacul surpriză al Hamas din octombrie 2023, a pierdut sprijinul unei mari părți a opiniei publice. Un sondaj publicat marți de Institutul pentru Democrație din Israel, cu sediul la Ierusalim, a arătat că 66% dintre israelieni consideră că este timpul să se pună capăt războiului, inclusiv 48,5% dintre cei de dreapta.

Eran Lerman, fost consilier adjunct pentru securitate națională, a declarat că Netanyahu știe că acceptarea planului lui Trump de către Hamas ar putea distruge coaliția sa de guvernare, dar că totuși speră să poată înfrunta alegătorii cu „o perspectivă foarte diferită asupra a ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani” față de cea pe care ar putea-o prezenta astăzi.

„Nu sunt sigur că acest lucru este adevărat, dar, știți, politicienii sunt ușor tentați să creadă în lucruri care se potrivesc cu ambițiile lor”, a spus Lerman, care este și vicepreședinte al grupului de reflecție Jerusalem Institute for Strategy and Security.

Opoziția israeliană, formată din partide de dreapta, de centru și de stânga, a cerut, de asemenea, încetarea războiului și îi critică adesea pe Smotrich și Ben-Gvir, un alt ministru de extremă dreapta, cu o influență disproporționată în coaliție. Mulți au exclus, de asemenea, aderarea la o viitoare coaliție cu aliații ultraortodocși ai lui Netanyahu, din cauza refuzului comunității lor de a servi în armată.

Fostul diplomat israelian Alon Pinkas a avertizat că Netanyahu ar putea prelungi negocierile pe teme care rămân ambigue, cum ar fi retragerea armatei israeliene, cu scopul de a supraviețui politic și de a submina planul lui Trump.

Israelul s-a confruntat cu o izolare internațională crescândă din cauza războiului din Gaza, care durează de aproape doi ani. Luna aceasta, unii dintre cei mai apropiați aliați ai săi au recunoscut oficial statul palestinian, în ciuda obiecțiilor Israelului, în timp ce alții au sancționat miniștrii guvernamentali de rang înalt și au impus interdicții asupra transferurilor de arme către Israel.

Hamas, la rândul său, are o influență diplomatică redusă. Poate accepta termenii sau poate încerca să negocieze, dar ar risca ca planul să fie aplicat în zone pe care nu le mai controlează, în timp ce Trump dă undă verde Israelului să continue atacurile împotriva grupului.

O sursă informată în această privință a declarat că Netanyahu a insistat să se elimine din planul lui Trump referirea la statalitatea palestiniană, despre care liderul israelian a afirmat că nu se va realiza niciodată.

Documentul nu oferă însă o cale clară către statalitate. În schimb, acesta afirmă că, odată cu reconstrucția Gazei și după ce programul de reformă al Autorității Palestiniene va fi „pus în aplicare cu fidelitate”, condițiile „ar putea fi în sfârșit îndeplinite pentru o cale credibilă către autodeterminarea și statalitatea palestiniană, pe care o recunoaștem ca fiind aspirația poporului palestinian”, arată Reuters.

Această formulare va stârni probabil furia multora dintre aliații de dreapta ai lui Netanyahu din coaliție, care au avertizat public înainte de întâlnirea acestuia cu Trump împotriva oricărei mențiuni referitoare la un stat palestinian.

Dar, stând alături de Trump, premierul israelian a declarat că documentul pune bazele pentru o avansare spectaculoasă a păcii în regiune și dincolo de aceasta, semnalând ambițiile ambilor lideri de a extinde legăturile Israelului cu statele musulmane care încă nu îl recunosc.

Neve Gordon, un cercetător israelian de la Universitatea Queen Mary din Londra, a declarat că Netanyahu crede probabil că poate câștiga următoarele alegeri, programate să aibă loc în octombrie 2026, dacă are un plan pentru normalizarea relațiilor cu mai multe state arabe și musulmane. Dar el a avertizat că, chiar și după acceptarea planului lui Trump, Netanyahu ar putea să se retragă ulterior și să dea vina pe Hamas, o tactică pe care savantul israelian a remarcat că a mai folosit-o și care ar putea chiar să-i consolideze poziția politică.