Ministerul german al Economiei ia în calcul transformarea unei părţi din controversatul gazoduct Nord Stream 2, care nu a mai fost pus în funcțiune din cauza izbucnirii războiului în Ucraina, într-o conexiune pentru un terminal de gaze lichefiate pe coasta baltică, potrivit publicaţiei Der Spiegel.
Nord Stream 2 a fost construit pentru a dubla capacitatea de transport a gazelor din Rusia în Germania, prin Marea Baltică, pe o rută paralelă cu Nord Stream 1. Deşi a fost finalizat, Nord Stream 2 nu a mai intrat în funcţiune din cauza invaziei ruse în Ucraina.
Planul Ministerului german al Economiei este exproprierea părţii din gazoduct care se află în Germania şi separarea acesteia de restul sistemului, potrivit Der Spiegel, preluată de EFE și Agerpres.
Conductele care merg de pe uscat la mare ar putea fi conectate la un terminal mobil de gaze lichefiate.
Gazoductul este legat la un sistem de distribuţie care poate transporta gaze până în sudul Germaniei. Tehnic, operaţiunea este considerată realizabilă, dar există o serie de probleme juridice care vor trebui rezolvate.
Compania rusă de stat Gazprom, care face parte din consorţiul ce trebuia să administreze gazoductul, ar putea refuza operaţiunea.
O serie de directori ai companiei se aşteaptă chiar ca acest gazoduct să poată intra în funcţiune în doi sau trei ani după ce se va termina războiul şi relaţiile dintre Rusia şi Germania se vor normaliza, mai scrie EFE.
O teamă care, potrivit Der Spiegel, există la Berlin este ca această măsură să nu genereze reacţii în Rusia sub forma, de exemplu, a exproprierii companiilor germane.
Ministerul a refuzat să confirme sau să dezmintă planurile dezvăluite de Spiegel, un purtător de cuvânt limitându-se la a spune că se caută posibilităţi pentru construirea unor terminale pentru gaze lichefiate şi că utilizarea infrastructurii deja existente poate fi o alternativă.
Construcţia Nord Stream 2 a generat puternice tensiuni între Germania şi SUA, precum şi între Germania o serie de ţări din Europa Orientală.
Deja construcţia Nord Stream 1, alt gazoduct, care se află în funcţiune, generase critici deoarece contribuia la creşterea dependenţei energetice a Germaniei faţă de Rusia şi, în plus, afecta gazoductele ce trec prin Polonia şi Ucraina.
În prezent, una dintre priorităţile guvernului de la Berlin este reducerea radicală a dependenţei energetice de Rusia, subliniază EFE.