Organismul de cercetare științifică al UE, precum și guvernele locale, regionale și naționale se mobilizează pentru a recruta cercetătorii americani de top. Asta, în contextul în care președintele Donald Trump încearcă să curețe instituțiile academice din Statele Unite de cercetătorii care studiază probleme pretins progresiste, arată POLITICO.

De la universități la orașe, regiuni, țări și acum Comisia Europeană, mesajul este puternic și clar - Europa salută talentele din SUA și face tot posibilul pentru a-i atrage pe cei mai buni și mai inteligenți cercetători americani, mai arată jurnaliștii americani.

„Acest peisaj global este o oportunitate de a arăta lumii că Europa va rămâne un spațiu sigur pentru știință și cercetare. Europa poate și ar trebui să fie cel mai bun loc pentru a face știință ... un loc care atrage și reține cercetători, atât internaționali, cât și europeni”, a declarat luni seară comisarul european pentru startup-uri, cercetare și inovare Ekaterina Zaharieva în fața legislatorilor UE. 

Citând reducerile semnificative ale cheltuielilor federale pentru cercetare în SUA, precum și măsurile coercitive care vizează anumite universități și cercetători care investighează știința climei, vaccinurile și problemele legate de minorități și gen, comisarul a declarat că blocul comunitar se află într-o poziție unică pentru a servi drept refugiu pentru oamenii de știință de top. De asemenea, aceasta a prezentat o serie de avantaje pentru cercetătorii afectați de măsurile lui Trump.

Pentru a spori „factorul de atracție” al Europei pentru talentele de nivel înalt, Zaharieva a declarat că Comisia va consacra libertatea cercetării științifice în legislația UE și va crește imediat sprijinul financiar oferit de Consiliul European pentru Cercetare (CEC), organismul public al blocului pentru cercetarea științifică și tehnologică.

În prezent, cercetătorii stabiliți în SUA care se mută în Europa pot solicita 1 milion de euro în plus față de valoarea maximă obișnuită a subvenției, care va fi majorată la 2 milioane euro. Aceasta înseamnă că, în total, acești cercetători ar putea fi eligibili pentru subvenții de până la 4,5 milioane euro.

Președintele ERC, Maria Leptin, a declarat pentru POLITICO că organismul dorește să mențină „tradiția europeană de deschidere și sprijin pentru cercetarea independentă, condusă de cercetători, indiferent de naționalitatea sau locația actuală a solicitanților de granturi”.

Leptin a insistat că ERC nu încearcă în mod intenționat să fure talente americane, „dar vrem să ne ajutăm colegii de acolo dacă putem”.

Citând o scrisoare din partea a 13 țări membre care îndeamnă Bruxelles-ul să elaboreze o strategie pentru a prinde cercetători americani, Zaharieva a declarat că Comisia lucrează la o viză specială pentru talentele de top, precum și la un sistem care să ajute guvernele și universitățile din bloc să pună în comun resurse pentru a atrage cercetători americani. De asemenea, va avea loc o reuniune pentru a coordona aceste acțiuni cu țările UE.

„Europa are responsabilitatea istorică de a apăra libertatea academică”, a adăugat comisarul, făcând aluzie la persecutarea cercetătorilor sub regimurile naziste și fasciste de pe continent în anii 1930 și 1940. „Fără libertate, cunoașterea nu poate crește cu adevărat”.

Unele universități au sesizat rapid oportunitatea, lansând programe de recrutare specifice pentru talentele americane.

Luna trecută, Universitatea Aix Marseille (AMU) din Provence a ținut prima pagină a ziarelor de pe ambele maluri ale Atlanticului prin dezvăluirea programului Safe Space for Science, o inițiativă în valoare de 16 milioane de dolari pentru recrutarea a până la 15 oameni de știință americani ale căror cercetări sunt „amenințate sau împiedicate” de noua administrație.

Într-o declarație pentru POLITICO, președintele AMU, Eric Berton, a declarat că programul - care „s-a născut din indignarea față de ceea ce li se întâmplă colegilor noștri americani” - a fost inundat de cereri din partea a aproape 150 de cercetători provenind de la universități de top, inclusiv Yale, Columbia și Stanford, precum și de la agenții guvernamentale americane precum National Institutes of Health, National Oceanic and Atmospheric Administration și NASA.

Majoritatea candidaților cercetează subiecte precum schimbările climatice, imunologia și bolile infecțioase, sau științele sociale care implică genul, diversitatea și migrația - domenii vizate de războiul administrației Trump împotriva științei și a problemelor legate de diversitate, echitate și incluziune (DEI). Berton a adăugat că până și istoricii au aplicat la program.

În ultimele săptămâni, sisteme similare au fost lansate în alte universități. Vrije Universiteit Brussel (VUB) din Belgia a alocat fonduri și a lansat un centru de primire dedicat cu informații privind vizele pentru cercetătorii postdoctorali care sunt „victime ale interferențelor politice și ideologice” din Statele Unite.

În Suedia, prestigiosul Institut Karolinska, renumit pentru activitatea sa în domeniul medicamentelor și al bolilor infecțioase, a declarat că își sporește capacitatea de a răspunde întrebărilor privind oportunitățile de relocare în Suedia - „care au început deja să apară” - și că menține legătura cu alte universități cu privire la cea mai bună modalitate de a sprijini emigranții universitari din Statele Unite.

Orașele europene și guvernele regionale și naționale se străduiesc, de asemenea, să atragă talente de top care, până în prezent, s-au îndreptat de obicei către instituții de cercetare proeminente și mai bine finanțate de pe cealaltă parte a Atlanticului. În încercarea de a consolida statutul Berlinului de „locație pentru cercetarea internațională de vârf în domeniile medicinei și științelor sociale”, orașul înființează un fond special pentru atragerea cercetătorilor din SUA.

Între timp, președintele catalan Salvador Illa a dezvăluit săptămâna aceasta un program regional de recrutare în valoare de 30 de milioane de euro, Catalonian Talent Bridge, care va finanța posturi pentru 78 de cercetători americani în universitățile locale și în instituții de cercetare de înaltă tehnologie precum Barcelona Supercomputing Center și National Centre for Genome Analysis.

Cercetători proeminenți cer ca și guvernele naționale să mobilizeze fonduri. Opt oameni de știință și profesori de rang înalt din Germania au publicat un editorial în Der Spiegel în această săptămână, îndemnând liderii țării să vizeze „100 de minți strălucite pentru Germania” într-o campanie concertată de recrutare.

Citând figuri precum fizicienii Albert Einstein și Lise Meitner - ambii emigrați pentru a scăpa de persecuția nazistă în timpul celui de-al Treilea Reich - oamenii de știință au scris că Germania și Europa au acum ocazia să „inverseze exodul de creiere” din trecut și „nu numai să ne consolidăm propria putere de inovare și cercetare, ci și să atenuăm pierderea globală a progresului cunoașterii”.

În ciuda reducerilor bugetare abrupte din Țările de Jos, ministrul educației, culturii și științei, Eppo Bruins, a declarat recent legislatorilor că țara va acorda prioritate alocării de fonduri pentru recrutarea oamenilor de știință internaționali care „valorează aur pentru Europa și Țările de Jos”.

Spania utilizează deja Atrae, un program lansat inițial pentru a ajuta la repatrierea oamenilor de știință spanioli de nivel înalt care au emigrat din motive economice, pentru a curta cercetătorii americani. În mod similar, programul „Brains for Brussels” (Creiere pentru Bruxelles) instituit de Belgia - care finanțează cercetători străini care fac cercetări în domeniul inteligenței artificiale, al fertilizării in vitro și în alte domenii care sunt relevante din punct de vedere financiar pentru regiunea capitalei Belgiei - este de așteptat să fie utilizat pentru a atrage candidați americani în acest an.

Președintele AMU a mai adăugat că instituțiile academice europene precum cea pe care o conduce „ar fi preferat să nu fie nevoite să lanseze” aceste inițiative, dar că talentul pe care îl atrag va ajuta universitățile din bloc „să dezvolte noi cercetări și să își consolideze activitățile”.

Mai important, a adăugat el, prezența lor pe campusurile de pe continent va reprezenta „un răspuns din partea Europei cunoașterii la o formă de obscurantism care câștigă teren în Statele Unite”.