Luni, 29 septembrie 2025, președintele american Donald Trump a prezentat un plan în 20 de pași pentru pacea din Gaza. Acesta a fost acceptat imediat de premierul israelian Benjamin Netanyahu. Propunerea, despre care liderul de la Casa Albă a susținut că marchează un moment „istoric” care este „foarte aproape” de a pune capăt conflictului, este analizată și de gruparea palestiniană islamistă Hamas, notează The Conversation.

Conform sursei citate, Hamas a precizat că analizează documentul, care i-a fost transmis de mediatorii egipteni și qatarezi.

Dacă va fi acceptat, ostilitățile ar urma să înceteze „imediat”, potrivit planului. Însă, ținând cont că toate încercările anterioare susținute de SUA au eșuat, există motive de scepticism.

Asher Kaufman, expert în Orientul Mijlociu modern și profesorii de studii de pace la Universitatea Notre Dame, a explicat ce este diferit la acest plan și cum ar putea evolua.

Planul prezentat de liderul de la Casa Albă în prezența lui Netanyahu cuprinde 20 de pași. În cazul în care va fi acceptat de Israel și Hamas, acesta va prevedea retragerea completă a armatei israeliene din Fâșia Gaza în trei etape.

Prima etapă ar fi condiționată de eliberarea celor 48 de ostatici rămași, luați în timpul bombardamentului din 7 octombrie 2023 din Israel de către Hamas și Jihadul Islamic Palestinian, dintre care 20 se crede că sunt în viață.

Totodată, Israelul ar urma să elibereze 250 de palestinieni condamnați la închisoare pe viață, precum și 1.700 de locuitori din Gaza arestați după 7 octombrie.

În această etapă, asistența umanitară ar ajunge imediat la oamenii din Gaza.

În cea de-a doua etapă, Gaza ar fi guvernată de un organism temporar de tranziție, format dintr-un comitet tehnocratic și apolitic, compus din palestinieni și membri internaționali.

Acest comitet ar fi supravegheat de un „consiliu de pace” condus de Donald Trump și alți șefi de stat, printre care fostul premier britanic Tony Blair. Acest consiliu ar supraveghea și reconstrucția Fâșiei Gaza și dezvoltarea economică a acesteia.

Membrii Hamas ar beneficia de amnistie dacă ar depune armele, însă ar trebui să accepte - alături de alți membri ai facțiunilor militante palestiniene - să nu mai joace niciun rol în guvernarea Gazei.

O nouă structură militară, denumită Forța Internațională de Stabilizare, va fi fondată și dislocată în Fâșia Gaza. Planul prevede ca aceasta să fie formată din parteneri arabi și internaționali.

Ulterior, armata israeliană se va retrage complet din Gaza, moment în care planul postbelic pentru Gaza se va axa pe redresarea economică.

Părțile care includ retragerea Israelului, eliberarea prizonierilor în schimbul ostaticilor palestinieni și acordarea de sprijin umanitar în masă către Gaza sunt similare cu acordurile anterioare, inclusiv cu ultimul acord care a picat după ce Israelul nu a respectat termenii acestuia.

Totuși, există și părți noi. Acestea includ crearea consiliului de pace și a Forței Internaționale de Stabilizare.

Prima oferă o structură concretă a ideilor mai vechi ale celui de-al 47-lea președinte al Statelor Unite de a dezvolta Fâșia Gaza ca o afacere imobiliară. Cea de-a doua oferă un cadru pentru o forță militară internațională care ar supraveghea teritoriul în viitorul previzibil.

Planul menționează și un orizont pe termen lung pentru autodeterminare și înființarea unui stat palestinian - punct care nu a fost abordat în propunerile anterioare, care se concentrau în principal pe încheierea războiului din Gaza, însă neglijau să includă o cale pe termen lung către statalitate.

Donald Trump vede Fâșia Gaza ca pe o oportunitate de dezvoltare imobiliară - lucru mărturisit în trecut și despre care a vorbit și luni, 29 septembrie.

Astfel, „viziunea sa asupra păcii” este concepută în principal din perspectiva dezvoltării economice.

Planul prevede reconstrucția unei fâșii susținute în principali de actorii regionali, care ar putea stabiliza regiunea și ar oferi, pe termen scurt, sprijin umanitar, iar pe termen lung, oportunități economice pentru oamenii din Gaza.

Conform sursei citate, administrația Trump și Israelul speră să obțină nu numai o Fâșie Gaza fără Hamas, ci și o populație complet depolitizată.

Din plan nu reiese clar cine îi va reprezenta pe palestinieni. Dar, citind printre rânduri, se poate observa posibilitatea unei versiuni revizuite a Autorității Palestiniene, organismul care guvernează nominal părți din Cisiordania, care ar putea prelua rolul de „tehnocrați palestinieni”, menționează sursa citată.

Pasul nouă al planului sugerează că Autoritatea Palestiniană ar putea avea un rol în viitorul Gazei după ce aceasta „și-a finalizat programul de reformă”, dar nu precizează ce implică acest program de reformă.

Planul sugerează și că forțele de poliție palestiniene ar fi instruite și supravegheate de Forța Internațională de Stabilizare și staționate în Gaza. Acest lucru sugerează posibilitatea ca poliția Autorității Palestiniene - care a fost mult timp acuzată de palestinieni că lucrează în colaborare cu israelienii pentru a asigura securitatea în Cisiordania - să preia acest rol.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a opus mult timp ideii de a considera Autoritatea Palestiniană ca un organism viabil pentru guvernarea Gazei în „ziua de după” război.

În acest caz, în cazul în care acest plan va intra în vigoare, întrebarea cine va alcătui administrația tehnocratică palestiniană ar putea fi cu siguranță unul dintre principalele obstacole.

Potrivit sursei citate, există două obstacole principale.

În Israel, Benjamin Netanyahu va trebui să obțină aprobarea membrilor de extremă dreapta din guvernul său, care în trecut s-au opus oricărei soluții care nu presupunea continuarea războiului și preluarea definitivă a controlului asupra Fâșiei Gaza de către Israel.

Prim-ministrul israelian este conștient că viitorul său politic depinde de menținerea membrilor de extremă dreapta din coaliția sa - iar această dinamică a zădărnicit în trecut eforturile de a pune capăt conflictului.

Pentru gruparea palestiniană islamistă Hamas, în cazul în care acordul va fi pus în aplicare, ar însemna finalul prezenței sale militare și politice în Fâșia Gaza.

În acest sens, organismul politic și militant va trebui să se afle într-o situație disperată pentru a fi de acord cu termenii acordului.

Conform sursei citate, Netanyahu ar putea susține planul lui Trump întrucât șansele de realizare a acestuia sunt foarte mici. În ultimii doi ani, premierul israelian a demonstrat că este motivat în principal de propria supraviețuire politică și că nu va face niciun pas care ar putea să o pună în pericol.