Oamenii de știință au descoperit că Uranus emite propria căldură internă - chiar mai mare decât cea pe care o primește de la Soare. Descoperirea contrazice observațiile făcute de sonda Voyager 2 a NASA asupra gigantului gazos îndepărtat, în urmă cu aproape patru decenii, arată Live Science.
Oamenii de știință conduși de Xinyue Wang de la Universitatea din Houston au analizat zeci de ani de măsurători efectuate de nave spațiale și modele computerizate și au descoperit că Uranus emite cu 12,5% mai multă căldură internă decât cantitatea pe care o primește de la soare. Cu toate acestea, cantitatea adusă în discuție este încă mult mai mică decât căldura internă a altor planete din sistemul solar exterior, precum Jupiter, Saturn și Neptun, care emit cu 100% mai multă căldură decât primesc de la Soare.
Cercetătorii din spatele acestui nou studiu spun că această căldură internă a lui Uranus ar putea ajuta la dezvăluirea originilor acesteia. „Asta înseamnă că încă pierde încet căldura rămasă din istoria sa timpurie, o piesă cheie a puzzle-ului, care ne ajută să înțelegem originile sale și modul în care s-a schimbat de-a lungul timpului”, a spus Wang într-o declarație.
În 1986, sonda Voyager 2 a zburat pe lângă Uranus în timp ce se îndrepta spre ieșirea din sistemul solar și spre spațiul interstelar. O mare parte din ceea ce știu oamenii de știință despre a șaptea planetă de la Soare provine din acea trecere, care a descoperit că Uranus nu prezintă căldură internă semnificativă.
Analizând un set mare de date arhivate și combinându-le cu modele computerizate, cercetătorii cred acum că această căldură internă emisă de Uranus ar putea implica o structură a sa ori o istorie evolutivă complet diferită pentru planeta pe care credeam că o cunoaștem. Se pare că Uranus s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, odată cu restul sistemului solar, iar NASA consideră că s-a format mai aproape de Soare, înainte de a se muta în sistemul solar exterior aproximativ 0,5 miliarde de ani mai târziu. Această poveste este însă pusă acum sub semnul întrebării de aceste noi descoperiri.
„Din perspectivă științifică, acest studiu ne ajută să înțelegem mai bine Uranus și alte planete gigantice”, a declarat Wang în comunicat. Cercetătorii cred, de asemenea, că această nouă înțelegere a proceselor interne ale lui Uranus ar putea ajuta NASA și alte agenții să planifice misiuni către planeta îndepărtată.
În 2022, Academia Națională de Științe a desemnat un concept de misiune cunoscut sub numele de Uranus Orbiter and Probe (UOP) drept una dintre cele mai prioritare misiuni științifice planetare pentru următorul deceniu. Dar chiar și atunci, înainte ca incertitudinea bugetară masivă să lovească NASA și comunitatea științifică, în urma revizuirii de către președintele Donald Trump a cheltuielilor guvernului american, oamenii de știință știau că o misiune atât de ambițioasă și de costisitoare va fi dificil de pus în mișcare.
„Mai sunt multe obstacole de depășit - politice, financiare, tehnice - așa că nu ne facem iluzii”, a declarat pentru Space.com Leigh Fletcher, un cercetător planetar de la Universitatea Leicester din Marea Britanie care a participat la procesul de studiu decadal, în 2022, când a fost publicat raportul. „Avem aproximativ un deceniu la dispoziție pentru a trece de la o misiune pe hârtie la hardware într-o carcasă de lansare. Nu avem timp de pierdut”.
Citește și Uranus, așa cum nu a fost văzută niciodată. Telescopul James Webb a reușit să surprindă noi detalii ale gigantului de gheață
Indiferent dacă noile cercetări asupra planetei Uranus contribuie sau nu la creșterea sprijinului pentru o astfel de misiune, oamenii de știință consideră deja aceste noi rezultate ca fiind inovatoare.
Liming Li, coautor al studiului, a declarat că studiul căldurii interne a planetei Uranus nu numai că ne ajută să înțelegem mai bine lumea îndepărtată și înghețată, dar ar putea, de asemenea, să contribuie la fundamentarea studiilor privind procesele similare de pe Pământ, inclusiv schimbările noastre climatice.
„Prin descoperirea modului în care Uranus stochează și pierde căldură, obținem informații valoroase despre procesele fundamentale care modelează atmosferele planetare, sistemele meteorologice și sistemele climatice”, a spus Li în declarație. „Aceste descoperiri contribuie la lărgirea perspectivei noastre asupra sistemului atmosferic al Pământului și a provocărilor schimbărilor climatice”.