Anul trecut a fost cel mai fierbinte din istorie, oceanele s-au încins, ghețarii s-au topit cu ritmuri alarmante, schimbările climatice au adus fenomene meteo extreme care au lăsat în urmă dezastre și un număr mare de morți. Creșterea neobișnuit de rapidă a temperaturii planetare este în continuare un puzzle pe care oamenii de știință încearcă să îl decripteze, iar acum se pare că au găsit una din piesele esențiale: norii.
Climatologii știu că căldura extraordinară a fost alimentată de o serie de factori, în principal poluarea prin arderea combustibililor fosili și modelul climatic natural El Niño. Dar doar aceste piese de puzzle nu au explicat creșterea neobișnuit de rapidă a temperaturii.
Acum, un nou studiu publicat joi în revista Science spune că a identificat piesa lipsă: norii. Mai specific, creșterea rapidă a încălzirii globale a fost supraalimentată de lipsa de nori de joasă altitudine deasupra oceanelor, potrivit cercetării, o constatare care ar putea avea implicații alarmante pentru încălzirea planetei în viitor.
În termeni simpli, mai puțini nori fac planeta „să se întunece”, permițând să absoarbă mai multă lumină solară, spune Helge Goessling, autor al studiului și fizician al climei la Institutul Alfred Wegener din Germania. Acest fenomen se numește „albedo” și se referă la capacitatea suprafețelor de a reflecta energia soarelui înapoi în spațiu.
Potrivit raportului, acest „albedo” al Pământului a scăzut din anii 1970, în parte din cauza topirii zăpezii și a ghețarilor, iar pământul și apa fiind mai „întunecate” absorb mai mult din energia soarelui, încălzind planeta. Norii contribuie și ei la acest efect, deoarece reflectă lumina soarelui.
Oamenii de știință au cercetat datele satelitilor NASA, datele meteorologice și modelele climatice și au descoperit că scăderea numărului norilor de joasă altitudine a redus albedo-ul planetei la minime record anul trecut. Zonele întunecate, inclusiv părți ale Oceanului Atlantic de Nord, au avut o contribuție semnificativă, a constatat studiul.
Anul trecut se încadrează într-un declin de un deceniu al acoperirii de nori mici, a declarat Goessling pentru CNN. Ceea ce studiul încă nu poate explica cu certitudine este de ce se întâmplă acest lucru. „Aceasta este o fiară atât de complexă și atât de greu de dezlegat”, a spus Goessling.
El crede că este probabil rezultatul unei combinații de factori. Prima este o reducere a poluării prin transport maritim datorită reglementărilor care vizează reducerea emisiilor nocive de sulf ale industriei. Deși acest lucru a fost un câștig pentru sănătatea umană, acest tip de poluare a ajutat și la răcirea planetei prin luminarea norilor.
Variabilitatea naturală a climei, inclusiv modelele oceanelor în schimbare, ar fi putut, de asemenea, să fi contribuit. Dar Goessling indică un al treilea factor, mai alarmant: încălzirea globală în sine.
Norii la nivel scăzut tind să prospere într-o atmosferă inferioară rece și umedă. Pe măsură ce suprafața planetei se încălzește, acest lucru îi poate face să se subțieze sau să se disipeze complet, creând o buclă complicată de feedback în care norii de jos dispar din cauza încălzirii globale, iar dispariția lor duce apoi la o încălzire suplimentară.
Dacă se întâmplă acest lucru, previziunile privind încălzirea planetei ar putea fi subestimate și „ar trebui să ne așteptăm la o încălzire destul de intensă în viitor”, a spus Goessling.
Mark Zalinka, un om de știință de la Laboratorul Național Lawrence Livermore, care nu a fost implicat în studiu, a spus că „faptul că norii joacă un rol cheie în poveste are sens, deoarece aceștia acționează în esență ca protecție solară a Pământului”. Micile modificări ale acoperirii norilor pot „schimba drastic albedo-ul Pământului”, a spus el.
Tapio Schneider, un cercetător în domeniul climei la Institutul de Tehnologie din California, a declarat că implicația îngrijorătoare a cercetării este că dacă încălzirea globală este responsabilă pentru o cantitate substanțială de schimbare a acoperirii norilor, „s-ar putea să vedem o încălzire globală mai puternică decât se prevedea anterior”.
Norii pot părea o chestiune simplă, chiar banală, dar sunt infinit de complexi, iar oamenii de știință sunt încă departe de a afla modul în care se comportă. Aceștia reprezintă „una dintre cele mai mari dureri de cap” din domeniul climei, a spus Goessling.
Dar a afla cum vor răspunde norii la încălzirea globală este esențial, a spus Zalkina. „Determină literalmente cât de mare va fi încălzirea planetară.”