„Este o întrebare care, pe baza proiectului care s-a scurs pe surse, a suscitat deja, să spunem, controverse.
Noi nu am așezat în acest proiect remunerația pentru vreo categorie cu mâna. Deci a fost o echivalare de coeficienți și, practic, în grilă s-a plecat de la o raportare de funcții echivalente și în acea raportare au fost încadrați și demnitari. Este vorba de o încadrare de la 1 la 8 cu președintele pe cea mai înaltă funcție și, practic, noi avem în acest moment pe grila care ține de demnitari.
În mod concret, ca să înțelegem lucrurile cum sunt, dacă facem analiza de coeficienți, creșterea de coeficienți îți dă procentual și creșterea de salariu. Având în vedere faptul că situația românilor este una dificilă acum cu măsurile de austeritate luate, reașezarea grilelor duce într-adevăr la niște reașezări importante pentru aceste grile de demnitare care n-au mai fost modificate de ceva vreme.
Vă pot spune că domnul ministru (Florin – n.red.) Manole chiar a avut dezbaterile respective cu Comisia Europeană și am inițiat o întrebare către Comisia Europeană dacă este posibil să înghețăm aplicarea grilelor pentru demnitari. În acest sens a fost trimisă o scrisoare, un e-mail către Comisia Europeană cu această întrebare punctuală pentru a ne asigura că există această posibilitate, ca de exemplu în 2027-2028, să nu avem creșterile de salarii de demnitari sau să explorăm o creștere graduală cu înghețări parțiale. Ceea ce cred că este important este că a existat un call, o videoconferință pe data de 18 mai, în care Comisia Europeană a spus așa, în cadrul CIT, deci în definirea jalonului din PNRR, avem o condiție, care de altfel e unul din principiile acordului politic, ca salariile să fie aplicate unitar și în același timp în toate categoriile profesionale.
În acest moment vă pot confirma că la sfârșitul săptămânii trecute noi am mai pus încă o dată întrebarea să ne dea și în scris acest lucru. Deci vreau doar să asigur românii că nu este vorba despre faptul că există vreo grilă care crește în mod subiectiv față de altă grilă. Și că tocmai prin așezarea coeficienților în acest interval de 1 la 8 trebuie să îi pui și pe ceilalți undeva în grilă”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a precizat că, în cazul său, creșterea salarială ar fi de 22%. „Cât înseamnă asta? 12.766, o creștere de 2.500 de lei”, susține Pîslaru.
Citește și Noua lege a salarizării: ce coeficienți sunt propuși pentru învățământ. Lista sporurilor pentru profesori
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toţi demnitarii, cu toate sporurile şi cu toată reaşezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, potrivit ministrului interimar.
„Vă readuc aminte ce au agreat partidele politice. Au agreat acel plafon maxim pe care ni-l permitem, deci de la 166 miliarde de lei cât avem în prezent să nu putem depăşi 174 de miliarde de lei anul viitor. Deci, 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă. Au agreat ideea aceasta centrală pe care vreau şi insist s-o repet, că salariile nu scad. Mai clar, protecţia veniturilor ca principiu clar: niciun venit nu va scădea, şi o să revin pe acest lucru. Şi au agreat încă un lucru care mi se pare foarte important şi anume că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vom adopta întreaga lege deodată şi într-un mod unitar, neexistând excepţii sau lucruri care să se adopte separat de către familii ocupaţionale”, a transmis Pîslaru.
Acesta a prezentat şase principii esenţiale pe care se axează noua lege, primul fiind „salariu egal la muncă egală”.
„Vă voi prezenta, mai presus decât aceste lucruri care au fost discutate de partide şi agreate, nişte principii care unele izvorăsc chiar din angajamentele din PNRR şi sunt şase lucruri esenţiale. Primul lucru clar pentru orice legislaţie de salarizare este acest principiu 'muncă de valoare egală, salarizare egală'. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziţii care au acelaşi conţinut de muncă şi să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani după adoptarea Legii 153 este că pentru anumite familii ocupaţionale s-au dat nişte bani în plus, altele au rămas în urmă, iar diferenţele au rămas majore pe acelaşi tip de poziţie. Al doilea lucru esenţial pe care îl avem este legat de predictibilitate şi sustenabilitate. Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri. O dată - cât îţi permiţi, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai legat de deficitul bugetar - şi ştiţi că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030, avem după aceea deficitul bugetar din 2027, care trebuie respectat, şi în general să vedem cum corelăm această creştere a anvelopei salariale într-un mod în care să ţină pasul şi cu productivitatea din sectorul privat”, a susţinut şeful de la Muncă.
Al treilea principiu avut în vedere este motivarea celor tineri să intre în sistem, iar alt „element crucial” se referă la performanţă.
„Al treilea lucru care este esenţial pentru un sistem de administraţie publică relativ îmbătrânit ca vârstă, deci peste 40 de ani, este ideea cum susţii funcţiile de intrare în administraţia publică, debutanţii, şi cum îi motivezi şi, pentru aceasta, în mod evident, este nevoie să te uiţi la salarizare. Un alt element care este crucial este cel de performanţă şi responsabilitate. Ştim foarte bine că se discută de acest lucru de mult timp. În Legea 153, din ce lucrasem eu la Ministerul Muncii cu echipa, a fost preluată ideea de bonusare şi de stimulent de performanţă, dar care după aceea a deraiat cu fiecare familie ocupaţională, cu interpretările proprii”, a arătat el.
În plus, prin noua legislaţie, adminstraţia locală reintră în grila de salarizare unică pentru bugetari.
„După aceea, este vorba de un sistem unitar, mai clar şi predictibil. Suntem în continuare într-o situaţie în care anumite elemente de salarizare derivă de undeva din istorie, sunt în continuare ca valoare de referinţă - încă mai apare acel VRS - apare în acelaşi timp un lucru care e complet nefast, şi anume litigii sau asimilări sau prorogări... ştiţi că prin ordonanţa trenuleţ la sfârşitul fiecărui an mai sunt împinse încă un an mai departe. Deci, ai nevoie să ai prerogativa Guvernului executivă de a adopta un sistem de salarizare bugetar unitar. Şi, bineînţeles, ultimul lucru care mi se pare foarte important - a existat o decizie politică în 2017 cu care n-am fost de acord ca reprezentant al Guvernului la acea vreme, dar a fost decisă, deci Legea 153 a consacrat acest lucru, şi anume că administraţia locală a ieşit din grilă. Practic, s-a desfiinţat grila pentru administraţia locală, urmând ca salariile să fie plafonate la salariul viceprimarului sau vicepreşedintelui de consiliu judeţean şi acum, practic, readucem această grilă împreună”, a explicat ministrul interimar.
Ulterior, Dragoş Pîslaru a precizat că majorarea salariilor demnitarilor, cu tot cu sporuri, are un impact bugetar de sub 500 de milioane de lei.
„Toată categoria de demnitari, cu toate sporurile, cu tot ce avem reaşezare, este undeva sub 500 de milioane de de lei. Deci, ca să fie foarte clar ca impact: din 8 miliarde e mult sub 500, nu ştiu să vă spun acum exact cifra, dar să păstrăm proporţiile. Deci, o chestiune de tipul «demnitarii de fapt îşi trag salariile şi ceilalţi stau pe loc» este complet neadecvat. Discutăm, după cum v-am spus, de sub 500 de milioane de lei pe această categorie”, a subliniat acesta.