Un studiu recent realizat de Universitatea de Agricultură din Tokyo arată că pisicile domestice pot face diferența între mirosul stăpânului și cel al unei persoane necunoscute. Folosindu-și simțul olfactiv puternic, pisicile petrec mai mult timp mirosind persoanele străine, conform cercetărilor, relatează BBC.

Pisicile domestice sunt cunoscute pentru simțul lor olfactiv puternic, folosit adesea pentru a identifica și comunica cu alte pisici. Însă un studiu nou, realizat de Universitatea de Agricultură din Tokyo, sugerează că aceste animale pot de asemenea să distingă mirosul proprietarului de cel al unor persoane străine.

Cercetarea a arătat că pisicile petrec semnificativ mai mult timp mirosind tuburile care conțineau mirosul unor persoane necunoscute, comparativ cu tuburile care aveau mirosul stăpânului lor. Acest lucru indică faptul că pisicile pot diferenția între oameni familiari și străini, deși nu este încă clar dacă ele pot identifica o persoană anume.

Pentru experiment, 30 de pisici au fost prezentate cu tuburi de plastic care conțineau tampoane impregnate cu mirosul proprietarului, al unei persoane de același sex pe care pisica nu o cunoscuse, sau cu un tampon curat. Mirosurile au fost prelevate prin frecarea tampoanelor sub braț, în spatele urechii și între degetele picioarelor persoanelor respective.

Rezultatele au arătat că pisicile au mirosit semnificativ mai mult mirosurile străinilor, ceea ce sugerează o recunoaștere a mirosului familiar versus necunoscut. Această reacție de a mirosi mai mult ceva necunoscut a fost observată și în alte studii, precum la puii de pisică care miros pisici necunoscute mai mult decât pe mama lor.

Autorii studiului, precum Hidehiko Uchiyama, au subliniat însă că nu pot afirma cu certitudine că pisicile pot recunoaște o persoană anume doar după miros, ci doar diferențiază între persoane cunoscute și necunoscute.

Serenella d’Ingeo, cercetătoare la Universitatea din Bari, care nu a fost implicată în acest studiu, a remarcat că reacțiile pisicilor pot avea diverse motivații, iar comportamentul acestora în timpul experimentului (dacă erau relaxate sau încordate) nu este cunoscut. Mai mult, prezența fizică și mirosul proprietarului în timpul testului ar fi putut spori interesul pisicilor pentru mirosurile necunoscute.

În plus, cercetătorii au observat că pisicile abordau tuburile cu fața, un comportament prin care ele marchează cu propriul miros obiectele, indicând că mirositul poate fi un comportament explorator care precede marcarea olfactivă.

Studiul confirmă astfel că pisicile folosesc simțul olfactiv pentru a recunoaște oamenii, dar mai multe cercetări sunt necesare pentru a înțelege dacă pot identifica persoane specifice doar după miros.