Lumea nu este suficient de pregătită pentru a face faţă dezastrelor, indiferent dacă este vorba despre cutremure, inundaţii sau furtuni. De cele mai multe ori, guvernele reacţionează doar după producerea lor, se arată într-un raport publicat marţi, care face apel la regândirea gestionării riscurilor. În ultimii 30 de ani, peste 6 miliarde de oameni au fost afectați de dezastre naturale.
În 2015, comunitatea internaţională a adoptat obiectivele Cadrului Sendai care vizează reducerea până în 2030 a numărului de victime şi a daunelor, investind în evaluarea şi reducerea riscurilor, şi în pregătirea în caz de dezastre - fie că este vorba despre seisme sau dezastre climatice provocate de încălzirea globală.
Însă „este foarte puţin probabil” ca aceste obiective să fie îndeplinite, se arată în raportul realizat de International Science Council (ISC), din care fac parte zeci de organizaţii ştiinţifice.
Din 1990, peste 10.700 de dezastre (cutremure, erupţii vulcanice, secete, inundaţii, temperaturi extreme, furtuni etc.) au afectat peste 6 miliarde de oameni din întreaga lume, potrivit datelor Biroului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre.
În fruntea listei se află inundaţiile şi furtunile, din ce în ce mai dese ca urmare a schimbărilor climatice, care reprezintă 42% din totalul dezastrelor.
Aceste dezastre cu consecinţe în cascadă „subminează progresele în dezvoltare obţinute cu greu în multe zone ale lumii”, subliniază raportul citat de AFP, porivit Agerpres.
Însă „cum comunitatea internaţională se mobilizează rapid după dezastre precum cutremurele din Turcia şi Siria, prea puţină atenţie şi investiţii sunt direcţionate către planificarea pe termen lung şi prevenire, fie că este vorba de consolidarea regulilor de construcţie sau de crearea de sisteme de avertizare”, a declarat Peter Gluckman, preşedintele ISC, într-un comunicat.
„Numeroasele provocări din ultimii trei ani au evidenţiat nevoia fundamentală de o mai bună pregătire pentru viitoare dezastre”, a adăugat Mami Mizutori, reprezentant special al ONU pentru reducerea riscurilor.
„Trebuie să consolidăm infrastructura, comunităţile şi ecosistemele acum, nu să le reconstruim mai târziu”, a afirmat ea.
Raportul atrage astfel atenţia asupra unei probleme de alocare a resurselor. De exemplu, doar 5,2% din ajutorul acordat ţărilor în curs de dezvoltare pentru a face faţa dezastrelor între 2011 şi 2022 a fost dedicat reducerii riscului de dezastre, restul fiind alocat ajutorului şi reconstrucţiei post-dezastru.
ISC solicită, de asemenea, generalizarea sistemelor de avertizare timpurie, menţionând că avertizarea cu 24 de ore înainte de producerea unei furtuni ar putea reduce pagubele cu 30%.
Numărul persoanelor afectate anual de dezastre este în creştere, la fel ca şi pagubele directe, care au ajuns în medie la 330 de miliarde de dolari pe an în perioada 2015-2021.