Peste 300.000 de pelerini sunt aşteptaţi să participe la manifestările religioase care se vor desfăşura la Catedrala Mitropolitană din Iaşi în următoarea săptămână, cu prilejul Hramului Sfintei Cuvioase Parascheva.

Vineri seara, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi a fost adusă de o delegaţie condusă de arhimandritul Benedict, stareţul Mănăstirii Neamţ, și racla cu moaştele Sf. Cuvios Paisie Velicikovschi. Aceasta a fost depusă în Catedrală, unde va rămâne până sâmbătă dimineaţa la ora 6:00. Alături de racla cu moaştele Sf. Parascheva, racla cu moaştele Sf. Cuvios Paisie de la Neamţ va fi purtată în procesiune pe străzile din jurul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Potrivit Jandarmeriei Bacău, autorităţile se aşteaptă ca, până pe 16 octombrie, peste 300.000 de pelerini să participe la evenimentele religioase organizate în centrul Iaşiului.

Jandarmeria a precizat că perioada de afluenţă maximă a pelerinilor va fi pe 13 şi 14 octombrie, când se estimează că vor fi permanent în culoarul de acces către raclă 50.000-60.000 de persoane, ceea ce va însemna un şir de oameni de peste trei kilometri lungime şi un timp de aşteptare cuprins între 16 şi 20 de ore.

În fiecare an, hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, care este prăznuit pe 14 octombrie, transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară. Slujba Liturgică de pe 14 octombrie, când în calendarul ortodox este sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, va fi oficiată începând cu ora 9,30, pe un podium special amenajat pe bulevardul Ştefan cel Mare, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane. În zonă vor fi amenajate culoare de acces pentru cei care vor dori să participe la slujbă.

Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea şi s-a născut în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol.

Începând din 1996, reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei au implementat o nouă tradiţie, cea a pelerinajului sfinţilor. Este pentru prima dată când moaştele unui sfânt sunt aduse la Iaşi încă din prima zi a pelerinajului organizat în această perioadă a anului pentru a prăznui hramul Sf. Cuvioase Parascheva, care este pe 14 octombrie, potrivit Agerpres.

Sfântul Paisie, a fost născut în Ucraina în urmă cu 300 de ani. El a trăit în perioada 1722-1794. Petru, după numele de botez, devine monah la vârsta de aproape 28 de ani, iar la 36 de ani acceptă preoţia, fiind hirotonit de episcopul român Grigorie Roşca. În luna septembrie 1763, stareţul Paisie se află la Mănăstirea Dragomirna, în nordul Moldovei, care-i fusese pusă la dispoziţie de voievodul Grigore Calimachi. La sfârşitul războiului ruso-turc din anii 1768-1774, Mănăstirea Dragomirna a ajuns astfel a fi înglobată în teritoriile Imperiului Habsburgic, motiv pentru care stareţul Paisie se refugiază cu cei 350 de monahi ai săi la Mănăstirea Secu. În 1779, Paisie se stabileşte la Mănăstirea Neamţului, unde devine stareţ. El a murit la 15 noiembrie 1794, în vârsta de 72 de ani. Moaştele Sfântului Paisie au fost dezgropate în veacul al XIX-lea, au fost aşezate într-o raclă situată într-un baldachin amenajat în pronaosul bisericii Mănăstirii Neamţ, un important loc de pelerinaj pentru întreaga Ortodoxie.