Peste 2.000 de delegaţi din peste 40 de ţări, printre care se vor număra preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Parlamentului European, şefi de state şi de guverne, preşedinţii de partide din partea Popularilor Europeni, dar şi comisarii europeni care fac parte din familia politică a PPE, se vor reuni săptămâna viitoare la Bucureşti.

Congresul Partidului Popular European (PPE) se va desfăşura pe 6 şi 7 martie, la Romexpo, fiind găzduit de Partidul Naţional Liberal.

Congresul PPE va reuni peste 2.000 de delegaţi din peste 40 de ţări, printre care se vor număra preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Parlamentului European, şefi de state şi de guverne, preşedinţii de partide din partea PPE, dar şi comisarii europeni care fac parte din familia politică a popularilor europeni.Din PPE fac parte 84 de partide şi parteneri din 44 de ţări, preşedinţii Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) şi Parlamentului European (Roberta Metsola), şefi de stat sau de guvern din 12 ţări membre ale UE, zece membri ai Comisiei Europene şi cel mai numeros grup politic (178 de membri) din Parlamentul European.

La Congresul de la Bucureşti, cel mai mare eveniment politic al PPE înaintea alegerilor europarlamentare din iunie, va fi oficializată candidatura Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene, va fi dezbătută strategia acestei familii politice pentru alegerile europene din 6-9 iunie şi va fi adoptat programul politic al PPE.

„Decizia celei mai mari familii politice europene de a veni la Bucureşti are la bază caracterul puternic pro-european al tuturor deciziilor luate de România şi de PNL în ultimii ani. Congresul PPE la Bucureşti reprezintă şi un semn de solidaritate al UE cu România şi cu statele aflate în vecinătatea războiului declanşat de Rusia în Ucraina. Este un mesaj clar că liderii UE sunt alături de noi şi vor să ne sprijine şi mai mult”, a scris europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului PPE din Parlamentul European.

El a anunţat că trei lucruri importante vor fi decise în timpul Congresului PPE:

Acesta a adăugat că, miercuri, va lua cuvântul în plenul Congresului, ca vicepreşedinte al PPE, pentru a prezenta viziunea noastră privind viitorul Uniunii Europene şi soluţia noastră pentru dezvoltarea economică.

„Tot miercuri, voi lua cuvântul în cadrul a două evenime„nte în marja Congresului. În cadrul evenimentului organizat de Grupul PPE din Comitetul Regiunilor, dezbatem oportunităţile europene de dezvoltare ale zonelor rurale din România, iar în cadrul evenimentului organizat de Reţeaua Tinerilor Europarlamentari din Grupul PPE, voi prezenta soluţii pentru combaterea extremismului în Europa”, mai spune eurodeputatul PNL.

De asemenea, a explicat și cine va participa la Congresul PPE.

„La Congresul PPE de la Bucureşti sunt aşteptaţi toţi şefii de state şi de guverne şi preşedinţii de partide din partea PPE, alături de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, şi toţi comisarii europeni care fac parte din familia noastră politică”, a conchis Mureşan.

Adina Vălean va lua parte, marţi seară, la marcarea începerii evenimentelor oficiale ale PPE printr-un discurs susţinut alături de preşedintele PPE Manfred Weber şi de eurodeputaţii Rareş Bogdan şi Siegfried Mureşan la o cină în prezenţa eurodeputaţilor PPE, a delegaţilor regionali şi a unor oficialităţi din România.

Oficialul european va susţine miercuri o rezoluţie comună privind mobilitatea în mediul rural împreună cu vicepreşedinta Comisiei Europene pentru democraţie şi demografie Dubravka Suica şi cu eurodeputata Dolors Montserrat, lidera delegaţiei spaniole din grupul europarlamentar al PPE.

Pe lângă mobilitatea în mediul rural, documentul abordează competitivitatea sectorului agricol european şi creşterea demografică activă în zona rurală. Această rezoluţie va fi dezbătută şi supusă votului în cadrul congresului PPE.

Joi vor avea intervenţii, în faţa delegaţilor PPE, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European Roberta Metsola, preşedintele PPE Manfred Weber, şefi de state şi de guverne din UE.

Actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este singura care s-a înscris în cursa pentru desemnarea candidatului Partidului Popular European la preşedinţia executivului UE.

Conform procedurii interne, nominalizarea depusă va fi evaluată de Adunarea politică a PPE pe 5 martie şi, după validare, va fi supusă votului la Congresul PPE de la Bucureşti, pe 7 martie.

Liderul PPE, Manfred Weber, a anunţat, la finalul lunii februarie, în cadrul unei conferinţe de presă de la Parlamentul European, că formaţiunea paneuropeană va susţine candidatura Ursulei von der Leyen la un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene.

Von der Leyen i-a mulţumit lui Weber pentru sprijin şi a spus că dacă va câştiga un al doilea mandat una dintre priorităţile ei cheie va fi să apere democraţiile europene.

„Aceasta este sarcina pe care o aştept cu nerăbdare”, a spus ea la conferinţa comună cu Weber.

Programul Congresului PPE va cuprinde pregătirile şi strategia pentru alegerile pentru Parlamentul European. 

Următoarele alegeri europarlamentare se vor ține între 6-9 iunie 2024.

Alegerea eurodeputaţilor, ce are loc la fiecare cinci ani prin sufragiu universal în fiecare stat membru, va da startul reînnoirii conducerii principalelor instituţii ale Uniunii Europene (Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul European).

Parlamentul European, sigura instituţie europeană aleasă prin vot direct, votează pentru alegerea preşedintelui Comisiei şi aprobă componenţa acesteia.

Parlamentul European a aprobat, în luna noiembrie, în sesiune plenară la Strasbourg, decizia Consiliului European de a creşte de la 705 la 720 numărul locurilor din legislativul comunitar pentru următorul mandat, informează un comunicat de presă.

Propunerea Consiliului European s-a bazat pe un raport al PE din iunie, care a iniţiat procesul şi a fost motivat de schimbările demografice ce au avut loc în Uniunea Europeană după alegerile din 2019.

Cele 15 locuri suplimentare vor fi repartizate între 12 ţări.

Franţa, Spania şi Olanda vor primi câte două locuri suplimentare.

Câte un loc în plus va ajunge la Austria, Danemarca, Belgia, Polonia, Finlanda, Slovacia, Irlanda, Slovenia şi Letonia.

România va rămâne cu acelaşi număr de eurodeputaţi, 33.

Partidul Popular European (PPE), fondat în 1976 de către partide occidentale, de orientare creştin-democrată, dar şi anti-comuniste, îşi are rădăcinile în Grupul Creştin-Democrat, fondat la 23 iunie 1953 ca facţiune politică în Adunarea Comună a Comunităţii Europene pentru Cărbune şi Oţel. Odată cu organizarea primelor alegeri europarlamentare, în 1979, Grupul şi-a schimbat denumirea în Grupul Partidului Popular European..

Mai târziu, Grupul politic a integrat şi partide europene conservatoare sau alte formaţiuni politice de centru-dreapta din centrul şi estul Europei.

Grupul a devenit şi a rămas cel mai mare din Parlamentul European după alegerile europene din iulie 1999.

Între anii 1999 şi 2009, grupul şi-a schimbat denumirea în Grupul Partidului Popular European (Creştini democraţi) şi Europeni Democraţi, revenind la Grupul Partidului Popular European (Creştini democraţi) în iunie 2009.

Grupul PPE este şi cea mai influentă grupare europeană, actualii preşedinţi ai Consiliului European şi Comisiei Europene aparţinând PPE. Totodată, este şi cel mai mare partid în cadrul prezentei Comisii Europene.

Respectând structura clasică a partidelor politice naţionale, în cadrul PPE funcţionează o organizaţie de tineret, o organizaţie studenţească, dar şi o organizaţie de femei.

Actualul preşedinte al Grupului PPE în Parlamentul European este Manfred Weber. În istoria sa, PPE a avut cinci preşedinţi: belgianul Leo Tindemans (1976-1985), olandezul Piet Bukman (1985-1987), luxemburghezul Jacques Santer (1987-1990), belgianul Wilfried Martens (1990-2013), francezul Joseph Daul (2013-2019), polonezul Donald Tusk (2019-2022).

Din partea României, actualii membri ai PPE sunt: Traian Băsescu (PMP), Vasile Blaga (PNL), Rareş Bogdan (PNL), Daniel Buda (PNL), Cristian Buşoi (PNL), Gheorghe Falcă (PNL), Mircea Hava (PNL), Marian-Jean Marinescu (PNL), Dan Motreanu (PNL), Siegfred Mureşan (PNL), Vlad Nistor (PNL), Eugen Tomac (PMP), Lorant Vincze (UDMR), Iuliu Winkler (UDMR).

Preşedinţia Grupului cuprinde 11 membri, dintre care un preşedinte şi 10 vicepreşedinţi. Grupul politic este format din 177 de deputaţi.