• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2023-06-08 12:16:42
  • Sursa:
Periculosul drum spre Romania. Mii de ucraineni care vor sa scape de razboi si-au riscat viata traversand muntii in tara noastra Imagine

Peste 6.000 de bărbați ucraineni au trecut ilegal granița în România, de la începutul războiului, pentru a nu fi trimiși pe front, și aproape 100 și-au pierdut viața în călătorii periculoase în care mai întâi au fost nevoiți să evite patrulele ucrainene, cu ajutorul unor călăuze și apoi au avut de traversat râuri sau munți, scrie BBC.

Reporterii publicației britanice au stat de vorbă cu mai mulți astfel de fugari, care au încălcat legea marțială instituită în Ucraina care prevede că bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani nu au voie să părăsească țara, pentru a putea fi mobilizați în caz de nevoie.

Unul dintre ei, căruia reporterii i-au dat numele fictiv George, pentru a nu fi identificat, a povestit că a decis să dezerteze anul trecut, în martie, după câteva săptămâni petrecute pe front. Acesta își amintește că prima noapte în tranșee a fost cea mai rea.

"Am avut 27 de morți și 57 de răniți", spune acesta în timp ce arată fotografii pe telefon cu camarazii săi.

"Toți acești oameni sunt morți, cu excepția mea și a ei", spune George arătând fotografia unei camarade în haine militare de camuflaj.

Ucraineanul povestește că a plătit câteva mii de euro unei rețele de "ghizi" pentru a fi dus din estul Ucrainei, unde fusese trimis pe front, până la granița cu România, la râul Tisa.

"Tisa era mai puțin adâncă decât mă așteptam, apa îmi ajungea până la piept", își amintește acesta. "Nu a trebuit să înot. Am mers de-a latul râului".

În timp ce traversa râul spre România, George a fost depistat de o patrulă ucraineană.

"Am auzit niște împușcături, mai întâi, apoi insulte. Dar nu m-am temut. Când petreci timp pe front poți face diferența dintre gloanțele trase în aer și cele trase spre tine".

Ca dezertor, George riscă 10 ani de închisoare, dacă va fi prins. Însă mii de alți ucraineni preferă să riște acest lucru și chiar să-și pună viața în pericol în traversări spre România pentru a nu ajunge pe front.

Potrivit datelor obținute de BBC de la autoritățile române, aproximativ 6.200 de bărbați ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani au trecut ilegal granița în țara noastră de la începutul războiului și au primit protecție temporară. Alți 20.000 au ajuns în România legal, beneficiind de scutiri și au decis să nu se mai întoarcă în Ucraina.

Un bilanț neoficial avansat de ucraineni arată că în jur de 90 de bărbați au murit încercând să traverseze granița, de la începutul războiului, fie pentru că s-au înecat în râul Tisa, fie pentru că s-au accidentat sau au fost răpuși de frig în munți.

Dima este unul dintre ucrainenii care au preferat să traverseze munții pentru a ajunge în România. A rămas de atunci fără degete la picioare din cauza degerăturilor.

Acesta a decis să fugă din Ucraina imediat ce a primit ordinul de încorporare, alături de încă trei bărbați. Dima spune că "ghizii" i-au dus până în munți, iar pentru a ajunge în România au fost nevoiți să coboare un versant foarte abrupt.

Acesta a alunecat pe gheață și și-a pierdut bocancii, telefonul și o șosetă. Traversarea s-a făcut în timpul unui viscol, iar pentru a-și proteja picioarele, acesta a improvizat un fel de opinci din material rupt din pantaloni pe care l-a legat cu cablul de la telefon. În a doua zi a traversării, acesta și-a sunat soția de pe telefonul unui bărbat care îl însoțea.

"I-am spus că îmi pare rău, că nu voi supraviețui", povestește Dima. Însă soția sa i-a zis să nu renunțe și a alertat autoritățile din România, care au trimis mai multe echipaje ale Salvamontului pentru a-i recupera pe ucraineni. Aceștia au stat patru zile și trei nopți pe munte, în viscol, până să fie găsiți. Unul dintre ei a murit. Dima a fost dus cu un elicopter la spital.

Întrebat ce le-ar zice celor care îl consideră laș, acesta a răspuns: "Nu mai am țară. Am doar familie".

Maria, care lucrează pentru Poliția de Frontieră, spune că mulți ucraineni care traversează ilegal granița în România, sunt temători atunci când sunt depistați de patrulele românești.

"Când traversează râul sunt înfrigurați și temători. Cred că îi vom trimite înapoi. Dar nu o facem niciodată", spune acesta.

Pentru că este vorbitoare de ucraineană, ea este cea care îi abordează, de obicei, pe fugari. În mașina de patrulare are mereu pături și haine bărbătești.

"Încerc să-i ajut și să le acord primele îngrijiri, pentru că de asta au nevoie din partea noastră. Și să le dăm mâncare și îngrijiri medicale, dacă au nevoie", spune ea.

Autoritățile din Ucraina încearcă să pună capăt unei practici a coruperii comisiilor de recrutare, existând informații că, în anumite centre, ar exista chiar "rate lunare" plătite de cei care vor să evite încorporarea.

Pe de altă parte, chiar și comandanții militari de pe front au cerut să nu le mai fie trimiși bărbați care fie nu vor, fie se tem să lupte, pe motiv că devin o povară.

Pentru a evita ca fiul ei să ajungă pe front, Veronika, un fost medic în Zaporojie, s-a mutat în Baia Mare cu câteva săptămâni înainte ca acesta să împlinească 18 ani, vârsta la care poate fi recrutat.

"El are un creier bun, dar fizic nu este foarte puternic. O țară nu poate avea doar militari. O țară are nevoie de creiere. Cred că fiul meu are un creier de care țara mea va avea nevoie în viitor, spune ea".

Întreaga regiune a Mării Negre este expusă în fața Rusiei iar din acest motiv securitatea pe flancul estic al NATO este pusă în pericol, a declarat ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, pentru publicația Foreign Policy.

Economie 2023-04-11 13:49:53

China a anunțat, joi, după ce Japonia demarat proiectul de deversare în ocean a apei de la Fukushima, că interzice toate importurile de produse cu origine acvatică din Japonia, relatează Reuters. China s-a declarat de multă vreme o adversară a planului guvernului de la Tokyo de a arunca apa contaminată în ocean, deși experții internaționali spun că impactul va fi „neglijabil”.

Economie 2023-08-24 16:06:15

Donald Trump a declarat, joi, în cadrul întâlnirii sale cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, că are influență asupra Rusiei, dar că nu vrea să o folosească pentru moment, potrivit The Guardian.

Economie 2025-03-13 21:56:46

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit cu o reacție la decizia Comisiei pentru Situații Excepționale de a suspenda, pe durata stării de urgență, licența de emisie a șase posturi de televiziune. Este vorba de Accent TV, NTV Moldova, Orhei TV, Primul în Moldova, RTR Moldova și TV6.

Economie 2022-12-16 23:36:07

Marinarii de pe vasele comerciale vor putea să iasă din Ucraina dacă vor primi aprobare din partea centrelor militare la care sunt arondaţi, a anunţat sâmbătă premierul ucrainean, Denis Şmîgal, o decizie care ar putea facilita procesul de expediere a cerealelor din porturile ţării, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Economie 2022-08-27 17:20:57

Odată cu apariția noului val de infectări Covid în întreaga lume, determinat de varianta Omicron, au apărut discuții despre un vaccin modificat, care să fie adaptat acestei tulpini și care să fie mai eficient, pentru că variantele virale au evoluat, iar vaccinurile existente acum pe piață nu mai oferă o protecție ridicată. Un apel în acest sens a fost făcut recent chiar de către OMS, care le-a cerut cercetătorilor să dezvolte noi vaccinuri, capabile să reducă numărul infectărilor. Un astfel de vaccin adaptat ar putea apărea la toamnă, a declarat la Digi24 Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Economie 2022-07-25 08:00:27

Zeci de mii de persoane au fost evacuate luni în sudul Chinei şi Vietnam şi zeci de zboruri au fost anulate după ce ciclonul Talim a devastat coasta provinciei Guangdong. Climatologii avertizează că cicloanele vor deveni din ce în ce mai puternice din cauza încălzirii globale.

Economie 2023-07-18 08:48:47

Europarlamentarul Corina Creţu a declarat că măsurile fiscale asumate de către Guvern apar în contextul unui deficit bugetar excesiv, dar că nu există pericolul suspendării fondurilor europene faţă de România, aşa cum se vehiculează. Aceasta mai spune că la nivelul Comisiei Europene se manifestă o flexibilitate pentru România în privința deficitului bugetar, ca urmare a sprijinului acordat Ucrainei de la debutul războiului."Aceste măsuri vin în contextul unui deficit bugetar excesiv, despre care s-a tot discutat ultima vreme atât la nivel naţional, cât şi la Bruxelles. Într-adevăr, avem un deficit bugetar mult peste nivelul agreat la nivel european de maximum de 3%, stabilit prin Pactul de Stabilitate şi Creştere. În privinţa posibilităţii suspendării fondurilor structurale, prevederile din tratat sunt foarte clare. Lansarea unei proceduri de corectare a unui deficit bugetar excesiv poate duce la aplicarea de amenzi de până la 0,2% din PIB în faza preventivă sau suspendarea fondurilor structurale. Procedura este una laborioasă, iar suspendarea fondurilor de coeziune trebuie votată în Consiliu. Şansele ca acest lucru să se întâmple sunt reduse, mai ales că Guvernul a colaborat cu Comisia Europeană în vederea reducerii deficitului bugetar. Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, aşa cum se vehiculează", a declarat Corina Creţu.Europarlamentarul a spus că la nivelul Comisiei Europene se manifestă o flexibilitate pentru un deficit bugetar mai mare faţă de România, ca urmare a sprijinului oferit Ucrainei de la începerea războiului."România a arătat solidaritate faţă de Ucraina, de la declanşarea războiului, iar după estimările făcute, ajutorul oferit Ucrainei depăşeşte 3,5% din deficitul bugetar. De asemenea, exportul de grâne din Ucraina prin intermediul culoarelor de solidaritate, care dă acces produselor ucrainene la piaţa internă fără respectarea standardelor europene, au grevat fermierii români şi a adus prejudicii sectorului agricol român. Comisia Europeană a arătat flexibilitate pentru alegerea măsurilor de atingere a obiectivelor fiscale de către România, îngrijorarea CE fiind determinată de gradul excesiv de îndatorare care a depăşit 50% din PIB", a susţinut Creţu.Parlamentarul european a subliniat că România trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea modului de colectare a taxelor având în vedere că statul colectează la bugetul de stat venituri în valoare de 26% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, potrivit Eurostat."Privitor la asumarea răspunderii, aceasta se datorează faptului că suntem într-adevăr într-o situaţie de urgenţă privitor la aplicarea măsurilor, pentru ca acestea să aibă efectul scontat, în lunile care au mai rămas din an", consideră Corina Creţu.Deputatul european crede că în lipsa asumării răspunderii Guvernului procedura parlamentară ar fi mai laborioasă şi mai lungă, în contextul în care este nevoie de celeritate pentru ca aplicarea măsurilor să producă efecte.

Economie 2023-09-28 10:15:03