Premierul albanez Edi Rama şi-a asigurat un al patrulea mandat la putere - fără precedent în istoria postcomunistă a ţării - după ce Partidul său Socialist a câştigat alegerile de duminică, au arătat marţi rezultatele oficiale. Cu toate acestea, opoziţia susţine că votul a fost furat, relatează Reuters, preluată de News.ro.
După numărarea a 98% dintre buletinele de vot, Partidul Socialist (PS) a obţinut 52% dintre voturi, în timp ce Partidul Democrat (PD) s-a clasat pe locul al doilea cu 34%, conform cifrelor furnizate de comisia electorală. În situaţia actuală, PS obţine 82 de locuri în Parlamentul de 140 de locuri, în timp ce PD obţine 52.
Dacă va fi confirmat, rezultatul ar extinde majoritatea PS cu patru locuri şi i-ar oferi lui Rama o marjă confortabilă pentru a forma un guvern. De asemenea, i-ar permite să continue să lucreze pentru a-şi onora promisiunea de a aduce Albania în Uniunea Europeană până în 2030, deşi mulţi experţi spun că acest termen este prea optimist, având în vedere reformele necesare, în special în eradicarea corupţiei.
Cu toate acestea, rezultatele au fost tulburate de îndoieli. Chiar şi observatorii internaţionali au pus la îndoială corectitudinea votului, iar procurorul special al Albaniei a declarat că investighează 39 de cauze legate de alegeri, majoritatea pentru cumpărare de voturi. Acesta nu a precizat care partide sunt suspectate.
Într-o declaraţie, vicepreşedinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, şi comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, au afirmat că votul este „extrem de polarizat”, iar concurenţii „nu s-au bucurat de condiţii de concurenţă echitabile”, iar autorităţile ar trebui să investigheze acuzaţiile de „infracţiuni electorale”.
Pasionalul lider al PD, fostul preşedinte şi prim-ministru Sali Berisha, a respins rezultatele şi a chemat la un protest pe 16 mai, ziua în care liderii din întreaga Europă ar urma să se adune în capitala Tirana pentru un summit.
„Nu vom accepta niciodată aceste alegeri - niciodată”, a declarat Berisha marţi, într-o conferinţă de presă în care a susţinut că au fost comise ilegalităţi, fără a furniza public dovezi.
Berisha a continuat limbajul acrimonios din timpul campaniei, numindu-l pe Rama „narco-dictator”.
Într-o declaraţie pentru Reuters, PS-ul lui Rama a negat frauda electorală şi l-a numit pe Berisha, în vârstă de 80 de ani, „un fost politician comunist bătrân şi lipsit de speranţă” - un afront deosebit într-o ţară care a fost izolată de lume timp de 50 de ani sub conducerea comunistă dură, până în 1990.
Rama, aflat la putere din 2013, era favorit să câştige alegerile, fiind susţinut de o reţea construită de-a lungul a 12 ani la putere, o perioadă recentă de creştere economică sănătoasă şi o opoziţie fracturată.
Cu două zile înainte de vot, el a dat o amnistie pentu toate amenzile guvernamentale din 2015 până în 2024, inclusiv pentru infracţiunile din trafic, construcţii, sănătate şi siguranţă. Cu toate acestea, amploarea victoriei i-a surprins pe unii analişti, care se aşteptau ca scandalurile de corupţie şi tulburările recente să afecteze succesul lui Rama.
În schimb, victoria sa răsunătoare ar putea prelungi predictibilitatea politică în Albania, spre deosebire de alte ţări din Balcani, cum ar fi Kosovo, Serbia şi Bulgaria, unde partidele de guvernământ s-au confruntat cu crize în ultimul an.
„Nimeni nu se aştepta să existe o majoritate calificată pentru un singur partid. Este ca (premierul ungar Viktor) Orban în cele mai bune zile ale sale”, a declarat analistul politic Lutfi Dervishi.
Rama a câştigat favoarea Occidentului prin acceptarea migranţilor din Italia şi găzduirea afganilor care aşteaptă procesarea vizelor pentru Statele Unite.
Însă alegătorii din ţară spun că acesta conduce ţara pe baza unui sistem de clientelism şi a făcut prea puţin pentru a eradica şomajul şi corupţia care implică bande albaneze ce spală acasă bani proveniţi din droguri şi arme. Sute de mii de albanezi au emigrat de la venirea lui Rama la putere, în căutarea unor perspective mai bune în străinătate.
O misiune internaţională de monitorizare a alegerilor condusă de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a declarat că a existat o „utilizare abuzivă a resurselor publice de către partidul de guvernământ” în timpul campaniei. Aceasta a citat „rapoarte de presiune asupra angajaţilor publici şi a altor alegători, precum şi cazuri de intimidare”.