Germania a trecut cu succes prin alegerile parlamentare și va avea un nou cancelar, unul care are deja replici directe la afirmațiile care vin dinspre Statele Unite. Europa și SUA reprezintă cel mai solid parteneriat din lume. Reașezarea relațiilor nu face decât să îmbunătățească această legătură, chiar dacă nu pare chiar așa în acest moment. În orice caz, europenii rămân uniți, iar în această notă, România și Germania sunt hotărâte să lucreze împreună, cum fac deja de 145 de ani. Peer Gebauer, ambasadorul german la București și Adriana Stănescu, ambasadorul României la Berlin au fost invitații Cristinei Cileacu la această ediție a emisiunii „Pașaport diplomatic”.

Cristina Cileacu: Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Adriana Stănescu, ambasadorul României la Berlin, bine ați venit la Pașaport diplomatic.

Ambasadori: Mulțumim pentru invitație.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Înregistrăm acest interviu înainte de alegerile parlamentare din Germania. Dar, lăsând asta la o parte, trăim acum o perioadă în care totul pare că se schimbă, pe tot globul, iar poziția Europei pare oarecum slabă. Cum ați descrie relațiile Europei cu principalul nostru partener, care este Statele Unite, din perspectiva germană, mai întâi și apoi din perspectiva românească. Dle ambasador Gebauer.

Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei la București: Desigur, aceasta este întrebarea cheie pentru noi toți. Și credem cu tărie că am beneficiat foarte mult de pe urma unui parteneriat transatlantic puternic. Relațiile germane cu SUA au fost foarte profunde, foarte solide, foarte pozitive în ultimele decenii. Am beneficiat foarte mult de acest lucru. Credem că SUA au făcut același lucru și continuăm să credem că aceasta este și calea spre viitor. Suntem susținători puternici ai continuării acestei colaborări. Da, vedem cu noua administrație americană o serie de, să zicem, elemente perturbatoare ale mai multor întrebări, ale mai multor dezbateri pe anumite probleme pe care ne-am simțit foarte siguri. Dar cred că putem lua acest lucru și ca pe o oportunitate de a ne îmbunătăți, legat de securitate, de consolidarea capacităților noastre de a ne apăra în Europa, aceasta este o solicitare cheie a SUA. Și trebuie să mergem mai departe și putem merge mai departe. Prin urmare, rămân optimist că putem continua să construim pe acest parteneriat foarte puternic.

Cristina Cileacu: Și dna ambasador Stănescu, care este viziunea românească asupra acestui subiect?

Adriana Stănescu, ambasadorul României la Berlin: Pe scurt, aș spune că nu aș putea fi mai de acord cu colegul meu din București. Desigur, au fost mesaje trimise de peste ocean, de la vicepreședintele american. Am văzut poziția Washingtonului cu privire la o serie de chestiuni care sunt foarte importante pentru noi, adică, în primul rând, relația cu partenerii europeni și, desigur, Ucraina și pacea în Ucraina. Deci acestea sunt chestiuni cheie pentru noi. Răspunsul nostru a fost că ne bazăm pe alianța noastră europeană. Contăm pe parteneriatul nostru transatlantic. Și, desigur, suntem gata să lucrăm împreună pentru a ne consolida valorile și securitatea pe continentul nostru și în vecinătatea noastră. Și, de asemenea, ceea ce este important, România se angajează să fie la masă și să își ia partea corectă și să contribuie la pacea în vecinătatea noastră.

Cristina Cileacu: Europa trebuie să se apere mai mult, asta e clar. Deja lucrurile au fost spuse și făcute la München. Dar este această discuție la nivelul tuturor cancelariilor europene: cum ne vom apăra? A fost o întâlnire recentă la Paris cu lideri ai Europei. Dar nu este o concluzie clară cu privire la toate acestea. Cum vedeți soluțiile la aceste probleme? Germania, întâi, apoi România.

Peer Gebauer: Ai dreptate, aceasta este o prerogativă esențială pentru noi toți în Europa acum, să ne consolidăm capacitatea de apărare, puterea noastră de a ne apăra interesele și valorile. Desigur, trebuie să cheltuim mai mult. Este o chestiune de finanțare. Sunt o serie de idei despre cum să implementăm cel mai bine și cum să facilităm cel mai bine cheltuielile de apărare mai mari. Dar, desigur, suntem cu mult peste obiectivul de 2%. Cred că e nevoie de 3 procente sau mai mult din PIB care trebuie cheltuite pentru apărare. Sunt o serie de probleme, în afară de bani, care trebuie abordate și care sunt abordate. Desigur, trebuie să ne dezvoltăm industria europeană de apărare. Este ceva pe care nu ne-am concentrat atât de mult în ultimii ani sau decenii, s-ar putea spune. Și trebuie să valorificăm potențialul unei colaborări mai bune în cadrul Europei, dacă fiecare stat membru european are propriul său sistem de arme, asta nu are prea mult sens, nu? Prin urmare, trebuie să ne concentrăm asupra proiectelor comune, asupra achizițiilor comune, care vor fi, de asemenea, benefice în privința obținerii unor prețuri mai bune. Și am dezvoltat și discutăm chiar acum la nivel european, după cum știți, strategia și planul industriei europene de apărare. Deci, acestea vor fi instrumente pentru a reglementa tocmai această acumulare. Și apoi, este nevoie să ne schimbăm mentalitatea. Am făcut acest lucru în ultimii patru ani, după ce a început agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Dar trebuie să înțelegem mai bine că nu este un război îndepărtat, care are loc în Ucraina. Rusia își va continua comportamentul agresiv. Deci trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru o confruntare. Cel mai bun mod de a evita un război cu Rusia este să fii mai puternic. Atunci nu vor îndrăzni să ne atace. În caz contrar, este un mare pericol ca Rusia să facă următorul pas.

Cristina Cileacu: Dnă ambasador Stănescu, pentru că ați fost la München și ați fost la masă, cum vom continua să fim la această masă? Cu ce idei?

Adriana Stănescu: Da, la München s-a vorbit mult și despre faptul că trebuie să citim și să înțelegem exact mesajele pe care le primim de la partenerii noștri și să discutăm între noi despre ce vom face, cu ce putem contribui și unde sunt interesele noastre comune, în special pe continentul european. Așadar, întâlnirea de la Paris pe care o menționați este prima dintr-o serie de întâlniri care vor avea loc între partenerii europeni și cu NATO și, de asemenea, cu partenerii noștri americani, pentru a stabili exact contribuțiile, posibilitățile și calea de urmat, pentru că este un sentiment de urgență aici, și suntem foarte conștienți de acest lucru. Iar liderii noștri au transmis deja mesajele bune, mesajele corecte către public. Și, desigur, trebuie să comunicăm mai mult despre ceea ce se întâmplă în vecinătatea noastră și, de asemenea, în țările noastre. Este important, așa cum s-a spus și înainte, să ne consolidăm capacitățile din punct de vedere militar, dar și din punct de vedere social. În ceea ce privește reziliența, oamenii noștri trebuie să înțeleagă ce se întâmplă, care trebuie să fie angajamentul pentru securitatea noastră și pentru democrația noastră. Și trebuie să lucrăm și mai mult la asta, să comunicăm și, de asemenea, să ne adunăm împreună ca să lucrăm mai mult. Iar industria militară are o parte foarte importantă în ea. Avem deja un parteneriat bun și un dialog bun cu Germania și, de asemenea, cu partenerii noștri din lume. Se vorbește despre mai mult de 100 de sisteme diferite, care sunt utilizate, produse de țările europene și industriile militare europene. Prin urmare, trebuie să avem un mod standardizat de producere a echipamentului militar și, de asemenea, să ne dotăm cu mijloacele militare adecvate.

Cristina Cileacu: La nivelul Uniunii Europene se vorbește mult despre acest lucru și, de asemenea, despre bugetul pentru toate aceste cheltuieli pentru apărare. Lăsând deoparte cheltuielile pentru NATO. Europa vrea să-și construiască propria armată. Cum pot fi cheltuiți acești bani? Adică, cum va arăta noua apărare europeană. Cine va face ce?

Peer Gebauer: Întrebare foarte bună. Desigur, așa cum tocmai a subliniat Adriana, trebuie să ne concentrăm pe mai multe proiecte comune, producție comună și sporirea interoperabilității, creșterea, bineînțeles, a beneficiului financiar pentru noi toți. Și noi, desigur, și acesta este, de exemplu, cazul apărării aeriene și de protejarea noastră împotriva dronelor, rachetelor și a altor mijloace militare pentru a configura sisteme comune. Dacă suntem un singur continent și are sens să avem o umbrelă comună împotriva amenințărilor aeriene viitoare, trebuie să o facem atunci, și la asta v-ați referit cu întrebarea dvs, trebuie să ne gândim la o împărțire a cine se concentrează pe ce capacitate, pentru că nu trebuie să dublăm și să triplăm anumite capacități, de care este nevoie doar o singură dată pentru a apăra Europa, în același timp, nu trebuie să lăsăm spații goale. Deci, este o valoare foarte mare în coordonarea mai bună, poate cine face ce. Dar integrarea, acesta ar putea fi termenul cheie, pentru că este esențial să ne asigurăm că ne putem apăra în comun continetul. Evident, suntem într-o situație norocoasă că nu trebuie să ne facem griji pentru a ne proteja reciproc unul împotriva celuilalt, pentru că acele vremuri s-au terminat din fericire. Dar, desigur, amenințările din afară au crescut și aceasta este singura cale de urmat, așa cum am descris, este să ne integrăm mai bine.

Cristina Cileacu: Și care este perspectiva României în acest sens? Care sunt planurile noastre la această masă mare?

Adriana Stănescu: Este un proces care a început deja de câțiva ani, punem împreună capacitățile noastre și producem împreună echipamente militare. Industria este deja cu mult înainte în acest sens. Și bineînțeles, industria militară așteaptă și cere și mai puternic în aceste zile sprijinul guvernelor și, nu doar sprijin financiar, dar și sprijin juridic, stabilirea cadrelor adecvate. Aceasta este parte a unei discuții care are loc la Bruxelles și, de asemenea, în capitalele noastre, chiar și în Germania am observat recent că este o nouă strategie în ceea ce privește industria militară. Deci lucrurile se întâmplă, în timp ce vorbim, chiar dacă nu le observăm zilnic, pentru că sunt multe dezbateri și muncă mai puțin publice, așa cum am putea spune, în parlamente și bineînțeles, în administrație. Ce vedem acum este un sentiment de urgență, pentru că avem aceste mesaje puternice de la Washington. Este această așteptare puternică. Și nu este vorba doar de bani, ci despre modul în care utilizezi și cum implementezi proiectele pe care le decizi asupra acestor bani. Sunt proiecte discutate la nivelul proiectelor comune ale Uniunii Europene, dar vor fi și proiecte bilaterale. Va trebui să facem așa cum am făcut înainte, la nivel NATO până acum. Să decidem exact ce capacități sunt necesare, și să decidem între noi cine va prelua conducerea pentru anumite capacități. Este probabil foarte bine cunoscut conceptul de "națiune-cadru", care este implementat la NATO și care este condus de unul dintre aliați, de exemplu, este condus de Germania. Așadar, vom avea acest tip de proiecte comune care vor fi conduse de un lider și care vor reuni toate contribuțiile unora sau ale tuturor țărilor din Uniunea Europeană și ale partenerilor europeni în general. Vorbim, de asemenea, despre Marea Britanie și despre alții care ne susțin eforturile.

Cristina Cileacu: Liderii Germaniei si României, dar și mulți lideri la nivelul Uniunii Europene au declarat că vor sprijini Ucraina până la capăt. Și în același timp, cetățenii europeni au propriile nevoi, atât în Germania, cât și în România. Toată lumea spune: De ce ar trebui să sprijinim Ucraina, când avem atât de multe probleme acasă? Și este din nou, un lucru foarte normal pe care îl poți spune. Cum să echilibrăm aceste două declarații?

Peer Gebauer: Este echilibrul necesar, ai deplină dreptate. Desigur, deja ne-am angajat să sprijinim Ucraina atâta timp cât va fi nevoie. Acest lucru este foarte necesar, nu pentru că vrem doar să fim drăguți cu țara din vecinătate, ci pentru că securitatea noastră europeană este în joc. Dacă Rusia prevalează, dacă Rusia cucerește toată Ucraina, Republica Moldova va fi următoarea, apoi statele baltice. Veți vedea un fel de amenințare continuă la adresa securității intereselor noastre europene. Este în interesul nostru și este în interesul tuturor cetățenilor noștri să ne apărăm valorile. De asemenea, prin sprijinirea Ucrainei, cred că acest lucru trebuie comunicat pentru că atunci, desigur, este mai puțin despre: "De ce îi ajutăm pe alții și nu ne ajutăm pe noi înșine?" Ne ocupăm de noi înșine sprijinind Ucraina. Dar ai dreptate, sunt cu siguranță multe, multe alte probleme care presează: plăți mari pentru locuințe, de exemplu, sau lipsa posibilităților de locuire. Inflația, costurile ridicate ale vieții, costurile energiei sunt în creștere. Deci, o serie de probleme care afectează în mod direct viața de zi cu zi a cetățenilor noștri. Trebuie să ne asigurăm că aceste probleme nu sunt marginalizate, că acestea sunt abordate în același timp. Și asta duce la întrebarea dacă sunt suficienți bani pentru a face toate acestea în același timp? Ei bine, acest lucru este evident complex, dar puterea sistemelor noastre democratice este că avem întotdeauna o modalitate de a dezvolta un răspuns comun, de a organiza alegeri regulate, de a auzi vocea poporului. Și în cele din urmă, vom găsi întotdeauna un compromis. Cea mai importantă parte este să nu avem aceste două probleme: sprijinul pentru Ucraina în sensul apărării problemelor noastre de securitate și chestiunile sociale fiind puse una împotriva celeilalte. Ambele sunt importante și ambele trebuie privite în mod egal.

Cristina Cileacu: În cazul României și, de asemenea, în cazul Germaniei, avem cetățeni care încep să creadă că poate este mai bine cu Rusia. Cum îi vom convinge sau invers, sau cum să le explicăm mai bine că am avut deja asta și nu era în regulă.

Adrian Stănescu: Știi, vin dintr-o generație care a fost pe străzi acum vreo 35 de ani. Și știm ce înseamnă să luptăm pentru libertățile noastre și ce înseamnă să trăiești în libertate și să ai acces la lucruri care sunt posibile dincolo de graniță, pe care tu le privești doar la televizor. Deci, cel puțin în generația mea, am trecut prin asta. Sunt de acord cu colegul meu și cred că este clar și pentru toată lumea și este clar pentru majoritatea oamenilor din Europa deja, dacă vă uitați la sondajele de opinie, faptul că lupta sau sprijinirea Ucrainei nu este doar despre Ucraina, ci este despre securitatea noastră și despre libertatea noastră și despre modul nostru de viață, pe care, desigur, vrem să le păstrăm și cred că fiecare ar trebui să gândească pentru el sau ea, cum își vede viitorul. Dar în ceea ce privește banii, pentru că știu că finanțarea și acordarea de finanțare pentru diferite priorități diferite, cum ar fi, de exemplu, echipamentul militar sau cerințele sociale, știu că aceasta este o problemă dificilă. Așadar, ce vreau să spun este că în politicile noastre trebuie să îmbunătățim situația, nu neapărat să tăiem bani dintr-un domeniu pentru a finanța un alt domeniu, ci să înțelegem vremurile și să facem mai bine pentru cetățenii noștri. Iar asta înseamnă, în același timp, acoperirea necesităților imediate pentru cetățenii noștri, grija și asigurarea securității și libertății acestora. Deci, cred că nu este o chestiune de una sau alta, dar este vorba de ambele. Și dacă ne unim și ne gândim împreună care sunt prioritățile noastre, cred că putem face mai bine, așa cum am făcut-o acum 35 de ani. Și nu numai asta.

Cristina Cileacu: Un alt motiv pentru care înregistrăm acest interviu împreună din București și Berlin în același timp este faptul că România și Germania sărbătoresc 145 de ani de când avem relații diplomatice. Credeți că după alegerile din Germania și din mai, după alegerile din România, țările noastre vor fi mai concentrate la sine, în interior? Sau vor fi în continuare concentrate pe aceleași conexiuni pe care le avem de peste 145 de ani?

Peer Gebauer: Sunt foarte, foarte sigur că vom vedea o continuare a acestui parteneriat de prietenie, pentru că este pur și simplu în interesul nostru. Doar privirea la propria țară nu ajută atunci când vorbim de abordarea acestor provocări majore de securitate, competitivitate economică în Europa și așa mai departe. Trebuie să ne îmbrățișăm partenerii. Iar România, pentru Germania, este un partener absolut cheie. Suntem profund impresionați de evoluția din ultimii ani. România a realizat atât de multe în privința să zicem, evoluția statului de drept, mecanismul monetar, intrarea în Schengen, în cele din urmă, binemeritat, programul de scutire de vize pentru SUA sau aderarea la OCDE, care este pe un drum foarte bun. Deci România se află pe un drum excelent, iar Germania recunoaște astăzi mult mai mult decât poate cu decenii sau ani în urmă, că este o mare valoare pentru noi în creșterea acestui parteneriat.

Cristina Cileacu: Știu că dorința personală a dnei ambasador Stănescu este faptul că majoritatea românilor nu cunosc Germania atât de profund pe cât ar trebui. Deci, care sunt planurile în această privință?

Adriana Stănescu: Da. Aș adăuga ceva la ceea ce spunea colegul meu. Ştiţi, eu nu cred în posibilitatea de a dezvolta o ţară şi o societate doar prin a privi spre interior. Nu este posibil. Nu a fost posibil în istoria noastră și nu este un model pentru nimeni. Desigur, în perioadele de alegeri, toată lumea se uită la ceea ce primește pentru sine. Este o realitate că cetățenii germani reprezintă cel mai mare număr de turiști străini în România, dar este mult loc pentru mai mult. Și mă uit mereu la partenerii mei germani, în toate discuțiile mele, în special la oamenii și din mediul de afaceri care cunosc foarte bine România, dar și la alții, din școli, din orice loc unde mă întâlnesc și vorbesc cu oameni, îi invit în România, să ne vadă acasă, să lucreze cu noi. Și am o serie de parteneriate minunate în curs de dezvoltare, unele la nivelul administrației locale, dar și la nivelul persoanelor implicate în proiectele culturale, proiectele economice, proiectele societale, diverse. Avem parteneriate în toate domeniile vieții. Și cred că sunt convinsă că putem face mai mult și ar trebui să facem mai mult.

Cristina Cileacu: Dle ambasador Gebauer, dna ambasador Stănescu, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu comun.

Ambasadori: Mulțumim foarte mult de invitație la emisiunea ta. Mulțumesc.