Probabil că principalul motiv este graba, cu cât mai mult cu cât greșeala apare, în cea mai mare parte a cazurilor, în transmisie orală.

Cuvântul „servici”, pronunțat așa, șchiop de o vocală, poate fi auzit în diverse locuri și medii. De exemplu, un comandant de companie din armată spunea: „Militarii din grupa de servici să treacă la curățat cartofi!” O profesoară de liceu care nu se afla în raporturi armonioase cu limba română întreba: „Cine-i elevul de servici?” Sau formulări ca: „Săracul Titi, i s-a închis fabrica și a rămas fără servici”.

Forma corectă este, desigur, „serviciu”, din latinescul „servitium”.

O particularitate a acestui caz este că și cei care spun incorect „servici” rostesc corect cuvintele derivate din „serviciu”.

De exemplu, nu se folosește „i-a făcut un deservici enorm”, ci „i-a făcut un deserviciu enorm”, nici „mi s-a părut un contraservici important” în loc de „mi s-a părut un contraserviciu important”.