Paștele catolic 2023 pică la începutul lunii aprilie, la o dată diferită de Paștele ortodox. Paștele este considerat cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, care comemorează Învierea lui Iisus Hristos, și pentru care enoriașii se pregătesc în fiecare an așa cum se cuvine.
În 2023, Paștele catolic pică pe data de 9 aprilie, în timp ce Paștele ortodox va fi sărbătorit o săptămână mai târziu, pe 16 aprilie. Anul 2017 a fost ultimul an când Paștele catolic și Paștele ortodox au căzut în aceeași zi.
Câteva dintre cele mai importante tradiții din noaptea de Înviere sunt binecuvântarea focului, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, cântările adresate lui Iisus Hristos, lecturile din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor. În noaptea de Înviere are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Hristos Înviat.
În duminica Paştelui, Papa Francisc va rosti, în Piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi, în zeci de limbi tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”. Alte tradiții nu au însă nicio legătură cu cele religioase, cum ar fi „vânătoarea de ouă” în grădini sau case. În Transilvania este cunoscut „mersul cu stropitul” sau „cu udatul”. Stropitul fetelor nemăritate este un obicei care se practică în multe dintre satele din Ardeal. Printre alte obiceiuri de Paşte la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălor, tradiţii similare cu cele ale ortodocşilor.
Multe țări au însă propriile tradiții pe care le respectă de Paște. De pildă, italienii pregătesc prăjitura specifică numită „Colomba”, un cozonac în formă de porumbel, simbol al veștilor bune. În Spania, prăjitura specifică este Mona, un tip de cozonac auriu peste care se pun ouă colorate înainte de a fi băgat la cuptor.
În Marea Britanie, jambonul de porc se află pe masă în prima zi de Paști, pentru că animalul este considerat simbolul norocului la englezi. În Finlanda, copiii deghizați în bătrânici sau vrăjitoare sună la casele vecinilor, pentru a primi dulciuri. Tradiția, numită Virpominen, vine de la o veche legendă potrivit căreia trolii și vrăjitoarele se plimbau la vedere în perioada cuprinsă între Vinerea mare și prima zi de Paști.
În Germania, familia se reunește în jurul focului de Paști, Osterfeuer, odată cu căderea nopții, o veche tradiție care celebrează primăvara.
Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, nu cu dată fixă, precum Crăciunul, iar de la an la an ziua în care cade variază în medie cu 14-15 zile. Calcularea datei ține de două fenomene naturale, echinocțiul de primăvară și luna plină. Cea din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.
De asemenea, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. În timp ce Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi. Potrivit primului conciliu de la Niceea, Paștele se sărbătorește în prima duminică de după prima lună plină care coincice sau succede echinocțiului de primăvară.