Parlamentul georgian a adoptat marţi o nouă lege a „agenţilor străini", care este o copie a legii similare din SUA şi înlocuieşte legea anterioară criticată de opoziţie şi ONG-uri ca fiind de inspiraţie rusească, deşi aceasta din urmă este mai blândă decât noua lege, care va include şi pedepse cu închisoarea, iar în Codul Penal a fost reintrodus delictul de „înaltă trădare", abolit în anul 2007 de fostul preşedinte Mihail Saakaşvili, în prezent opozant încarcerat.
Proiectul noii legi a agenţilor străini a fost înaintat de partidul de guvernământ Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze, care în aprilie anul trecut a impulsionat şi "Legea privind transparenţa influenţei străine", considerată de opoziţia pro-europeană şi de ONG-uri ca fiind o copie a unei legi ruseşti folosite pentru a reduce la tăcere opoziţia, întrucât impune declararea finanţărilor primite din străinătate, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
Respectiva lege, adoptată în luna mai 2024, a fost de asemenea aspru criticată de instituţiile europene şi de administraţia americană a fostului preşedinte Joe Biden, care au suspendat în semn de protest programele de asistenţă pentru Georgia, Comisia Europeană hotărând în plus şi îngheţarea procesului de aderare a Georgiei la UE.
Noua lege, votată marţi, este o copie a Legii americane de înregistrare a agenţilor străini (The Foreign Agents Registration Act - FARA) şi va în vigoare la 60 de zile după promulgare.
„Un articol din noua lege prevede urmărirea penală ca măsură preventivă pentru organizaţiile care se sustrag de la înregistrare, iar acestea vor trebui să explice publicului de unde provin milioanele de dolari şi cum sunt cheltuiţi", a explicat un deputat din Comisia Juridică a parlamentului, Archil Gorduladze.
Legea adoptată marţi prevede amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lari (între 1.785 şi 3.570 de dolari), precum şi pedepse cu închisoarea între şase luni şi până la cinci ani pentru recidivă. Legea adoptată anul trecut şi criticată de opozanţi şi ONG-uri că ar fi preluat modelul rusesc nu prevedea pedepse cu închisoarea, ci simpla obligaţie de declarare a finanţărilor primite din străinătate.
Potrivit preşedintelui Parlamentului de la Tbilisi, Şalva Papuaşvili, în Georgia există aproximativ 600 de ONG-uri care primesc finanţare străină, dintre care 136 au refuzat să se înregistreze la Ministerul Justiţiei.
„Prin aprobarea acestei legi, guvernul încearcă să zdrobească opoziţia, ONG-urile şi societatea civilă", a afirmat fosta preşedintă georgiană şi lideră a opoziţiei, Salome Zurabişvili. Ea a promis că opoziţia va continua lupta pentru noi alegeri parlamentare şi eliberarea tuturor deţinuţilor politici. Această opoziţie, care boicotează activitatea parlamentului după ce a pierdut alegerile legislative din octombrie anul trecut, cere organizarea de noi alegeri, susţinând că scrutinul ar fi fost fraudat, şi organizează cu regularitate proteste de stradă împotriva guvernului condus de premierul Irakli Kobahidze.
Partidul acestuia din urmă, Visul Georgian, a introdus luni în Parlament un proiect de lege care urmăreşte să scoată în afara legii partidele radicale. Dacă proiectul va fi aprobat şi validat de Curtea Constituţională, atunci Mişcarea Naţională Unită, formaţiunea fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, aflat acum în detenţie, şi alte formaţiuni riscă să nu mai poată participa la alegeri.
Parlamentul de la Tbilisi, în care partidul Visul Georgian are majoritatea, a adoptat marţi de asemenea un amendament legislativ prin care infracţiunea de „înaltă trădare" a fost reintrodusă în Codul Penal. Acest delict fusese abolită în 2007 de către Saakaşvili, un politician radical anti-rus şi pe care actualul guvern îl consideră responsabil pentru războiul dezastruos cu Rusia din anul 2008.
Potrivit liderului majorităţii parlamentare, Mamuka Mdinaradze, "reprezentanţii guvernului anterior nu au fost încă pedepsiţi" pentru evenimentele din 2008.
La rândul ei, opoziţia georgiană consideră că reintroducerea infracţiunii de înaltă trădare în Codul Penal urmăreşte judecarea lui Saakaşvili şi justificarea scoaterii partidului acestuia în afara legii.
Pe 8 august 2008, la ordinul lui Mihail Saakaşvili, trupele georgiene au intrat în provincia Osetia de Sud pentru a restabili controlul asupra regiunii controlate de rebelii pro-ruşi. Rusia a răspuns cu lovituri aeriene împotriva armatei georgiene şi a lansat o operaţiune terestră în provinciile Abhazia şi Osetia de Sud şi Abhazia şi a recunoscut independenţa acestora.
Teama populaţiei că Georgia ar putea fi implicată într-un nou război cu Rusia, prin deschiderea unui nou front împotriva acesteia din urmă pentru a ajuta Ucraina, este o explicaţie pentru pierderea alegerilor de către opoziţia pro-europeană.