Parlamentul francez se pregătește să voteze un proiect de lege pentru legalizarea morții asistate, care ar putea deschide calea către eutanasie în condiții care, potrivit susținătorilor, ar rămâne totuși printre cele mai mai stricte din Europa, scrie The Guardian.

Ca parte a unui pachet legislativ mult așteptat privind sfârșitul vieții, amânat de decizia președintelui Emmanuel Macron de a dizolva parlamentul anul trecut, deputații urmează să voteze marți și un proiect de lege mai puțin controversat, care instituie dreptul la îngrijiri paliative.

Ambele voturi marchează începutul unui lung proces parlamentar, în cadrul căruia proiectele de lege vor trebui să treacă la Senat – camera superioară a Parlamentului – și apoi să revină la Camera Deputaților pentru a doua lectură, ceea ce înseamnă că este puțin probabil ca acestea să devină lege înainte de anul viitor.

Guvernul a descris legea privind dreptul la moarte ca „un răspuns etic la nevoia de a sprijini bolnavii și suferinzii”, insistând că nu este „nici un drept nou, nici o libertate... ci un echilibru între respect și autonomie personală”.

Proiectul de lege ar permite unei echipe medicale să decidă dacă un pacient este eligibil pentru „a avea acces la o substanță letală atunci când și-a exprimat dorința”. Pacienții ar putea să o utilizeze singuri sau să li se administreze de către o asistentă medicală sau un medic „dacă nu sunt în stare fizică să o facă singuri”.

Pacienții trebuie să îndeplinească o serie de condiții stricte: trebuie să aibă peste 18 ani, să aibă cetățenia franceză sau rezidența în Franța și să sufere de o „boală gravă și incurabilă, care pune viața în pericol, în stadiu avansat sau terminal” și care este „ireversibilă”.

Boala trebuie să provoace „suferințe fizice sau psihologice constante și insuportabile” care nu pot fi tratate medical, iar pacientul trebuie să fie capabil să-și „exprime liber și în cunoștință de cauză” dorința de a-și pune capăt vieții.

Proiectul de lege – denumit în Franța „lege privind sfârșitul vieții” sau „ajutor la moarte” în loc de „sinucidere asistată” sau „eutanasie” – este de așteptat să fie susținut de deputații centristi ai lui Macron și aliații lor, precum și de stânga, în timp ce deputații de dreapta și de extremă dreapta vor vota probabil împotriva lui.

Toate grupurile parlamentare au primit libertate de vot pentru a-și exprima convingerile personale. Eutanasia este un subiect extrem de sensibil în Franța, o țară cu o lungă tradiție catolică, iar proiectul de lege este, de asemenea, contestat de mulți lucrători din domeniul sănătății.

Prim-ministrul François Bayrou, un catolic devotat, a declarat că are „întrebări” și că s-ar abține dacă ar fi deputat, dar Macron a afirmat anul trecut că Franța are nevoie de această legislație deoarece „există situații pe care nu le poți accepta din punct de vedere uman”.

În prezent, Franța permite eutanasia pasivă – cum ar fi refuzul de a menține în viață prin mijloace artificiale – și sedarea profundă înainte de moarte, dar pacienții care doresc opțiuni active de sfârșit de viață nu au altă soluție decât să se deplaseze în alte țări unde eutanasia este legală.

Susținătorii dreptului la moarte au salutat legea, deși au descris-o ca fiind relativ modestă ca domeniu de aplicare. „Este un pas înainte, care va fi important pentru ceea ce va urma”, a declarat Stéphane Gemmani, de la asociația ADMD.

„Așteptăm acest lucru de zeci de ani. Sperăm că Franța se va alinia treptat la celelalte țări europene”, a declarat Gemmani. „A obliga oamenii să meargă în Belgia sau Elveția, să plătească 10.000 sau 15.000 de euro... Situația actuală este pur și simplu greșită.”

Sondajele de opinie arată că majoritatea francezilor sunt în favoarea eutanasiei asistate, dar Franța a fost mai lentă decât multe țări europene vecine în legalizarea acesteia. Alții dezbat activ această chestiune, inclusiv Marea Britanie, unde un proiect de lege privind eutanasia asistată se află în fața parlamentului.

Eutanasia activă – în care un îngrijitor provoacă moartea la cererea pacientului – și sinuciderea asistată – în care medicii furnizează pacientului mijloacele de a-și pune capăt vieții – sunt legale în Țările de Jos și Belgia din 2002, în condiții similare. Un medic și un expert independent trebuie să fie de acord că pacientul suferă în mod insuportabil și fără speranță de îmbunătățire. Ambele țări au extins ulterior acest drept la copiii sub 12 ani.

Luxemburgul a dezincriminat, de asemenea, eutanasia activă și moartea asistată în 2009. Eutanasia activă este interzisă în Elveția, dar sinuciderea asistată este legală din anii 1940, iar organizații precum Exit și Dignitas au ajutat mii de cetățeni elvețieni, rezidenți și alte persoane să-și pună capăt vieții.

Austria a legalizat sinuciderea asistată în 2022, iar Spania a adoptat în 2021 o lege care permite eutanasia și sinuciderea asistată medical pentru persoanele cu boli grave și incurabile, cu condiția ca acestea să fie capabile și conștiente, cererea să fie făcută în scris, reconfirmată ulterior și aprobată de un comitet de evaluare.

Portugalia a dezincriminat eutanasia în 2023, dar măsura nu a intrat încă în vigoare după ce anumite articole au fost respinse de Curtea Constituțională.

În Marea Britanie, deputații au aprobat legalizarea eutanasiei asistate în Anglia și Țara Galilor pentru adulții cu boli incurabile care au o speranță de viață mai mică de șase luni și sunt capabili să ia singuri substanța care le provoacă moartea, într-un prim vot în noiembrie anul trecut.

Deputații trebuie să voteze acum dacă textul, modificat în mai pentru a permite medicilor să se retragă, va fi trimis camerei superioare pentru o examinare mai aprofundată. Parlamentul scoțian a adoptat, de asemenea, în primă lectură un proiect de lege privind legalizarea eutanasiei.