Majoritatea grupurilor politice din Parlamentul European doresc o anchetă privind decizia Comisiei Europene de a debloca fondurile UE pentru Ungaria, urmată de un proces la instanța supremă a UE și de o posibilă moțiune de cenzură, îndemnând totodată Consiliul European să retragă dreptul de vot al Ungariei din cauza deficiențelor sale în materie de stat de drept, scrie Euractiv.
Comisia Europeană a deblocat pe 13 decembrie fonduri în valoare de 10,2 miliarde de euro pentru Ungaria, în ajunul unui summit UE privind sprijinul pentru Ucraina, în speranța de a dezamorsa amenințarea premierului ungar Viktor Orbán, care dorea să blocheze negocierile și începerea discuțiilor de aderare la UE cu Kievul.
Deși era de așteptat, acest acord a stârnit rapid indignare, iar deputații UE au acuzat Comisia că a cedat „șantajului” Ungariei.
Cu acordul unei majorități - compusă din socialiști (S&D), grupul Verzilor/ALE, PPE de centru-dreapta, liberalii de la Renew și grupul Stânga - Parlamentul ar trebui să aprobe joi (18 ianuarie) o rezoluție formulată cu fermitate în acest sens.
Cele două puncte cheie ale rezoluției sunt un apel către Consiliu pentru a începe procesul de retragere a drepturilor de vot ale Ungariei în conformitate cu articolul 7.2 din Tratatul UE și pentru lansarea unei anchete parlamentare care să determine legalitatea deciziei Comisiei de a debloca fondurile destinate Budapestei, în vederea demarării procedurilor în fața Curții de Justiție a UE.
Articolul 7.2 prevede că Parlamentul, cu aprobarea unei majorități de două treimi, poate cere Ungariei să răspundă în fața Consiliului European cu privire la încălcările statului de drept, după care liderii naționali ai UE ar putea decide să retragă dreptul de vot al țării.
De asemenea, Parlamentul „încredințează Comisiei pentru afaceri juridice sarcina de a lua cât mai curând posibil măsurile necesare, în legătură cu decizia Comisiei care a condus la deblocarea a 10,2 miliarde de euro, inclusiv analiza serviciului juridic în conformitate cu articolul 149, în vederea revizuirii legalității deciziei... în fața Curții de Justiție”, se arată în proiectul rezoluției.
„De asemenea, transmitem un semnal puternic Comisiei: Dacă pur și simplu distribuie miliarde de euro pentru a se sustrage vetourilor Ungariei, nu vor scăpa basma curată. (...). Pentru că statul de drept nu funcționează în Ungaria, Parlamentul European lansează acum acest proces împotriva Comisiei”, a declarat pentru Euractiv unul dintre principalii negociatori ai rezoluției, eurodeputatul Verzilor Daniel Freund.
Majoritatea parlamentarilor europeni spun că decizia Comisiei de a debloca fondurile nu s-a bazat pe îmbunătățiri obiective în sistemul judiciar și statul de drept din Ungaria, așa cum susține executivul UE.
Parlamentul speră să trimită un avertisment Comisiei înainte de summitul UE din 2 februarie și să împiedice executivul să deblocheze fonduri suplimentare pentru Ungaria în schimbul sprijinului lui Orbán pentru un ajutor financiar suplimentar destinat eforturilor de apărare ale Ucrainei.
„[Președinta Comisiei] Ursula von der Leyen s-a lăsat șantajată de Viktor Orban și a deblocat 10 miliarde din banii contribuabililor pentru Ungaria, în ciuda corupției masive din această țară. Parlamentul European nu este de acord cu acest lucru și va contesta decizia ei în fața Curții Europene de Justiție”, a declarat eurodeputatul Renew Moritz Körner pentru Euractiv.
Renew, condusă de eurodeputata maghiară Katalin Cseh și Körner, ia în considerare dacă va promova un amendament care să includă în rezoluție o moțiune de cenzură împotriva lui Von der Leyen, declanșată în cazul în care Executivul ar debloca mai multe fonduri europene pentru Ungaria, au confirmat oficialii Renew, adăugând că o decizie finală urma să fie luată marți seara.
Încercarea Renew de a introduce o moțiune de cenzură ar putea fi văzută ca o tentativă a liberalilor de a o destabiliza pe von der Leyen, care face parte din Partidul Popular European de centru-dreapta și care ar putea candida pentru un al doilea mandat de cinci ani în 2024. De asemenea, Renew ar dori să crească șansele comisarului francez Thierry Breton de a obține postul de conducere.
Până în prezent, PPE, cel mai mare grup din Parlament, a blocat moțiunea de cenzură din proiectul de acord, au declarat pentru Euractiv surse informate despre negocieri.
Acest lucru nu ar trebui să fie o surpriză, deoarece o moțiune de cenzură ar fi o lovitură serioasă pentru poziția politică a lui von der Leyen, afectată de când răspunsul ei ferm pro-Israel la conflictul cu Hamas a provocat indignare în rândul personalului Comisiei și i-a luat prin surprindere pe liderii UE.
„Rezoluția nu a fost slăbită de către PPE”, a declarat pentru Euractiv eurodeputatul PPE Petri Savarmaa, adăugând că „avem cea mai decisivă rezoluție din toate timpurile în ceea ce privește Ungaria... Acum trebuie să o supunem la vot și să vedem ce fel de sprijin adună”.
„Cerem în mod serios statelor membre să se asigure că procesul decizional al Uniunii nu este paralizat. Pur și simplu nu mai putem continua să pierdem vremea”, a mai spus el.
S&D nu a răspuns la o solicitare de comentarii a Euractiv.