Parlamentul ungar a votat retragerea țării din Curtea Penală Internațională (CPI) după ce premierul Viktor Orban a acuzat tribunalul că este „motivat de intenții politice”. După votul de marți, retragerea din jurisdicția CPI va dura un an, odată ce Budapesta va notifica oficial Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite despre decizia sa, informează TVPWorld.

Orban a demarat procesul de retragere la începutul lunii aprilie, când l-a primit pe omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul unei vizite de stat în Ungaria. 

CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Netanyahu și al ministrului său al Apărării, Yoav Gallant, anul trecut, acuzându-l pe premierul israelian de presupuse crime de război comise de armata israeliană în timpul conflictului din Gaza.

Curtea a emis, de asemenea, un mandat de arestare împotriva comandantului de rang înalt al Hamas, Mohammed Deif, care se crede că a fost ucis de forțele israeliene. 

„Suntem convinși că CPI a devenit un tribunal politic. În ultimii ani, acesta nu a mai fost un tribunal al statului de drept, ci un tribunal politic, care nu este imparțial”, a declarat Orban pe 3 aprilie.

Ungaria a semnat și ratificat Statutul de la Roma în 2001, în timpul primului mandat al lui Orban, dar nu l-a încorporat în mod oficial în legislația națională, invocând un conflict constituțional. 

Comentând votul parlamentar de marți, ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a reiterat acuzațiile lui Orban împotriva CPI într-o postare pe X.

El a scris: „Prin această decizie, refuzăm să facem parte dintr-o instituție politizată care și-a pierdut imparțialitatea și credibilitatea”. 

Omologul său israelian, Gideon Sa'ar, a aplaudat rezultatul votului, a relatat Times of Israel. 

„Mulțumesc, Ungaria, pentru poziția morală clară!”, a scris Sa'ar un răspuns la postarea lui Szijjártó.

Israelul respinge jurisdicția CPI asupra cetățenilor săi și a acuzat curtea că încearcă să delegitimeze Israelul.

Joi trecută, judecătorii de apel ai CPI au ordonat unui complet inferior să reexamineze obiecțiile Israelului cu privire la jurisdicția curții asupra mandatelor de arestare. 

Camera de apel a declarat că instanța nu a evaluat în mod corespunzător contestațiile Israelului cu privire la jurisdicția sa și la legalitatea cererilor de mandat de arestare împotriva lui Netanyahu și Gallant pentru conduita lor în războiul din Gaza.

Așa-numita Cameră de Prejudecată a decis că contestațiile Israelului erau premature, dar judecătorii de apel au declarat acum că a fost vorba de o „eroare de drept”.

Biroul procurorului CPI a declarat că studiază noua hotărâre, fără a oferi alte comentarii.