Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege prin care se instituie contribuţia de solidaritate pentru societăţile care au activitate privind extracţia ţiţeiului, gazelor naturale, huilei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute pentru rafinarea petrolului, introducând prevederi referitoare la determinarea ponderii în cifra de afaceri a acestor activităţi.Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr.186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie a fost adoptat cu 178 de voturi "pentru" şi 71 de abţineri, conform Agerpres.În raportul comisiilor de specialitate se arată că prin proiectul de lege se instituie contribuţia de solidaritate ca o măsură comună şi coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarităţii, generarea de venituri suplimentare pentru ca autorităţile naţionale să ofere sprijin financiar gospodăriilor şi întreprinderilor puternic afectate de creşterea preţurilor la energie."Sunt contribuabili obligaţi la plata contribuţiei de solidaritate plătitorii de impozit pe profit potrivit art. 13 şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit art. 47 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, cu codurile CAEN: 0610 - "Extracţia ţiţeiului", 0620 - "Extracţia gazelor naturale", 0510 - "Extracţia huilei", 1910 - "Fabricarea produselor de cocserie" şi 1920 - "Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului" şi care au ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv", prevede actul normativ.Iniţiativa legislativă a fost adoptată cu amendamente. Astfel, deputaţii au introdus prevederi prin care determinarea ponderii în cifra de afaceri a activităţilor privind extracţia ţiţeiului, gazelor naturale, huilei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute pentru rafinarea petrolului se realizează prin includerea mai multor elemente.Senatorul PNL Alexandru Nazare a propus amendamentul prin care se clarifică modul de determinare a ponderii activităților în cifra de afaceri.„Amendamentul la PLX128/2023 (Contribuția de Solidaritate) propus de mine a fost preluat de Coaliție si a fost votat în unanimitate în comisia de buget și adoptat astăzi în plenul Camerei Deputaților. Amendamentul reglementează justa așezare a sarcinii fiscale în plata contribuției de solidaritate, echitatea și transparența în piață.Acesta vizează clarificarea modului de determinare a ponderii activităților în cifra de afaceri în viziunea actului normativ intern și în lumina actului de drept UE. În lipsa introducerii acestor prevederi de natură procedurală prin care să se stabilească modalitatea concretă de stabilire a contribuabililor ce intră sub incidența actului normativ, legea ar fi putut fi aplicată într-o manieră discriminatorie față de contribuabilii pe același segment al pieței, discriminarea fiind generată de structura modului de afacere a fiecărui contribuabil în parte (unii având un model de afacere constituit dintr-o activitatea corespunzătoare unui singur CAEN, alții având mai multe activități pe CAEN-uri multiple), ci nu de faptul că unii au beneficiat sau nu de creșterea conjuncturală a prețurilor.Clarificarea legislativă își propune să evite deci aplicarea neunitară a reglementărilor naționale și implicit Unionale și cu riscul iminent de distorsiune a pieței concurențiale la nivel intern și Unional, având în vedere că economiile naționale sunt interconectate", arată mesajul liberalului pe Facebook.
În privinţa acestor activităţi economice, determinarea ponderii în cifra de afaceri se realizează prin:
- preţul de vânzare al acestor produse pentru cantităţile extrase de către contribuabil, ce au făcut obiectul vânzării în cursul anului fiscal/exerciţiului financiar 2022, respectiv 2023 către persoane neafiliate; în cazul vânzării către persoane afiliate, se ia în considerare preţul de vânzare, dar nu mai puţin decât media preţurilor de vânzare către persoanele neafiliate din anul fiscal/exerciţiul financiar de referinţă; în situaţia în care nu există tranzacţii cu persoane neafiliate, se ia în considerare preţul de vânzare, dar nu mai puţin decât media cotaţiilor la bursă în anul fiscal/exerciţiul financiar de referinţă;
- media preţurilor prevăzute la punctul anterior, dar nu mai puţin decât media cotaţiilor la bursă din anul fiscal/exerciţiul financiar 2022, respectiv 2023, pentru cantităţile extrase de către contribuabil şi aflate la sfârşitul anului fiscal/exerciţiului financiar 2022, respectiv 2023 în patrimoniul contribuabilului;
- media preţurilor prevăzute la primul punct, dar nu mai puţin decât media cotaţiilor la bursă din anul fiscal/exerciţiul financiar 2022, respectiv 2023, pentru cantităţile extrase de către contribuabil şi utilizate ca materie primă în cursul anului fiscal/exerciţiului financiar 2022, respectiv 2023.
În cazul activităţilor economice privind fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute prin rafinarea se adaugă şi tariful serviciilor prestate în cursul anului fiscal/exerciţiului financiar 2022, respectiv 2023.
Amendamentele au fost propuse de grupurile parlamentare PSD, PNL şi UDMR.
Camera Deputaţilor este for decizional cu privire la acest proiect de lege.
Amendamentele votate miercuri încalcă principiile Constituţiei României, au precizat, la solicitarea Agerpres, reprezentanţii OMV Petrom.
"Proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituţiei României. Acest lucru este foarte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiţii depind, printre altele, de un regim fiscal şi de reglementare previzibil", a subliniat sursa citată.
Reprezentanţii companiei petroliere au reiterat că în 2022 OMV Petrom a plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creştere cu 60% faţă de anul precedent. Din această sumă, 2 miliarde lei au reprezentat taxe nou introduse anul trecut.
Ministrul finanțelor, Adrian Câciu, dădea asigurări, la finalul lunii februarie, că OMV Petrom va plăti taxa de solidaritate până pe 25 iunie, așa cum prevede termenul legal din legislație pentru impozitul pe profit.
Grupul austriac OMV a anunţat în 12 ianuarie, referitor la plata taxei de solidaritate în România, că „OMV Petrom ar urma să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi rafinarea petrolului”.
Ulterior, în data de 18 ianuarie, ministrul Finanţelor a precizat că a solicitat Comisiei Europene clarificări în privinţa Regulamentului european transpus în legislaţia naţională prin ordonanţa de urgenţă pe energie, pentru introducerea contribuţiei de solidaritate, adăugând că „toată lumea va plăti solidar costul crescut al vieţii”.